Cum am putea defini nou – nascutul ?…s-ar putea raspunde vag daca am face o analogie cu ceea ce spunea Heidegger despre om : “este atat de vast, atat de polimorf si atat de divers incat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii”. Tocmai datorita acestei complexitati e atat de importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani . Si, in contradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin in primele 6 luni de viata. Aceasta este laptele de mama, cel mai mare bine pe care-l putem face, care nu cere efort, nu costa si care reprezinta  “ fundatia” pentru o dezvoltare armonioasa si sanatoasa. Este la indemana oricui si, orice mama trebuie sfatuita si mai ales incurajata sa faca asta. Se stie azi ca, orice mama poate alapta, important e sa fie informata si sprijinita de familie. Este dificil la inceput dar dupa 1-2 saptamani secretia de lapte se declanseaza si permanent se adapteaza nevoilor in continua crestere ale micului voinic. Nu cere eforturi deosebite din partea mamei, este mereu la indemana si reprezinta o adevarata “ fabrica” de anticorpi, protejand copilul de o multitudine de infectii cu atat mai periculoase cu cat apar la varste mai mici. Mai mult, protejeaza de o serie de boli alergice,pregatind  tubul digestiv pentru momentul diversificarii alimentatiei.

In ceea ce priveste durata alimentatiei la san se indica alaptarea exclusiva pana la 6 luni dupa care se va incepe procesul de diversificare, o alta piatra de incercare pentru cei din anturajul copilului, continuand alaptarea cat de mult este posibil. Pentru  mentinerea secretiei lactate se recomanda:

  • alaptare frecventa, zi si noapte(la cerere); dupa primele 2 -3 saptamani ritmul supturilor incetineste de la sine, numarul de mese descreste la un interval de 2-4 ore(in functie de fiecare bebe in parte); niciodata copilul nu va fi trezit din somn pentru a-l alimenta chiar daca a trecut ora de masa(se verifica insa ca acesta sa nu fie febril, febra determina somnolenta), exceptand bebelusii care inca au icter si care pot sa fie somnolenti;
  • alimentatia mamei sa fie una echilibrata care sa contina toate principiile alimentare(nu sunt restrictii in alimentatia mamei, exceptand cele “clasice”: prajeli, afumaturi, semipreparate, mezeluri, sucuri din comert, etc; in cazul celor cu intoleranta la proteinele din lapte, se recomanda excluderea laptelui si produselor lactate din alimentatia mamei;
  • hidratare corespunzatoare a mamei; se pot folosi ceaiurile de stimulare a lactatiei sau chiar medicamente insa doar la recomandarea medicului; nu se recomanda administrarea de motilium pentru cresterea secretiei de lapte(decat la indicatia medicului);
  • evitarea suzetei sau tetinei;
  • evitarea administrarii de suplimente de lapte pornind de la ideea ca laptele nu e suficient sau “nu e bun”; in general orice bebe mai accepta suplimentare chiar daca a supt bine, la varsta mica nu exista senzatie de satietate); pentru a preintampina aceasta situatie e bine a se efectua proba suptului(cantarirea inainte si dupa masa) per 24-48 de ore si, doar in cazuri reale sa se administreze laptele praf. Aceasta deoarece in cateva saptamani sugarul va evita alimentatia la san(pentru care trebuie sa depuna un mai mare efort) in favoarea celei artificiale.Nu introduceti formule de lapte praf decat la recomandarea pediatrului!

Alimentatia mixta ( lapte de mama + lapte praf) se indica numai atunci cand sunt semne reale ale unei insuficiente secretii lactate:

  • nu creste bine in greutate(ideal-in prima luna 500 grame, lunile 2-3-4 :750g,lunile 5-8 cate 500g/luna, iar ultimele 4 luni cate 250g/lunar; atentie acestea sunt valori ideale fata de care exista variatii normale atat in plus cat si in minus;medicul pediatru va calcula indicii de dezvoltare si doar daca acestia nu se incadreaza in normalitate se va decide care este atitudiunea potrivita(investigatii suplimentare/suplimentare cu lapte praf)
  • urineaza putin, urina miroase puternic(situatie in care trebuie exclusa si o infectie urinara)
  • scaun rar, consistenta crescuta
  • plange dupa fiecare alaptare(trebuie excluse alte cauze ce pot crea un disconfort:(colicile abdominale, refluxul gastroesofagian fiind cele mai frecvente);

Intotdeauna inaintea deciziei de a introduce laptele praf este recomandat sa cereti parerea medicului pediatru, pentru a va indica cea mai potrivita formula de lapte pentru bebelus.

In ceea ce priveste momentul diversificarii acesta este variabil in functie de greutatea sugarului, de tipul de alimentatie,eventuale conditii medicale prexistente. Astfel, la modul general este recomandata varsta de 6 luni. Se poate insa incepe mai repede cu 1-2 saptamani mai ales daca sugarul are o greutate peste cea normala(daca medicul pediatru constata ca este vorba despre paratrofie- mult peste valorile considerate normale) sau are scaun doar la 3-4 zile si o alimentatie exclusiv artificiala-lapte praf(scaun emis cu dificultate si de consistenta crescuta, dupa ce s-au epuizat alte masuri de stimulare a tranzitului intestinal). In aceste cazuri se recomanda inceperea diversificarii cu supa clara de legume si apoi piureul de legume.

Pentru cei cu greutate sub medie(stabilita si investigata de catre medicul pediatru), se poate incepe cu cereale(fara gluten sub varsta de 6 luni), fiertura de orez sau zeamil in lapte(toate aceste produse se gasesc in comert, provenind de la diferite firme, singura conditie fiind aceea ca produsul sa corespunda varstei sugarului: cereale pentru 4 luni, 6 luni, etc.

 Sunt cazuri cand diversificarea poate fi inceputa mai devreme(4-5 luni) cum este cazul copilasilor cu scaune la cateva zile, emise cu dificultate (de obicei cei alimentati mixt sau numai cu lapte praf) cand se pot administra sucuri de fructe (cel mai frecvent mar,para,piersica). Se incepe in prima zi cu o lingurita de suc proaspat pregatit(niciodata din comert oricat de “natural” ar fi) si se creste progresiv cu cate o lingurita in fiecare zi, pana se ajunge la 20 -30 ml(in general se administreaza la masa de ora 10 /11(intre mic dejun si pranz).Acestea sunt cazuri speciale si au menirea de a inlocui manevrele de stimulare mecanica(supozitor, termometru) in vederea emiterii scaunului.La bebelusii alimentati artificial(cu formule de lapte praf) sunt disponibile pe piata formule speciale pentru cei cu tulburari de tranzit;se vor incerca intai aceste formule si doar in cazul refuzului sau al ineficientei se va incepe diversificarea; se administreaza cantitatea minima ce regleaza tranzitul intestinal si NU SE CONTINUA diversificarea(nu se creste cantitatea de suc, nu se diversifica alte mese); aceasta este o situatie speciala si se aplica in cazuri foarte rare!!!!

In ceea ce priveste bebelusii alaptati, acestia pot avea 7-8 scaune pe zi, la fel cum pot avea scaune la 7-8 zile; daca consistenta scaunului este normala, nu exista disconfort si durere iar cresterea in greutate este corespunzatoare, nu se recomanda interventie nici alimentara(diversificare) si nici medicatie.

Daca s-a inceput administrarea sucurilor de fructe din considerentele enuntate mai sus, nu se continua diversificarea(nu se creste cantitatea si nici nu se ofera alte alimente), indiferent de tipul de lapte pe care il primeste;se va recurge la continuarea diversificarii abia in momentul implinirii varstei de 6 luni.

Conditii de diversificare:

    • bebelus sanatos cu dezvoltare neuromotorie corespunzatoare;
    • bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul;nu vor fi alimentati in pozitie culcata sau semiinclinata;
    • introducerea noului aliment se face progresiv, cate 1-2 lingurite pe zi, la inceputul mesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese(in cazul celor alaptati, este posibil ca, indiferent de cantitatea acceptata sa mai doreasca si lapte de mama dupa); de preferat a se incepe diversificarea la masa de pranz;
    • nu se introduc simultan mai multe alimente noi;
    • nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu placere deoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului;intre doua alimente nou introduse trebuie sa existe minim 24 de ore(ideal 2-3 zile) interval liber pentru ca in cazul unei intolerante sa poata fi identificat alimentul care a determinat intoleranta;
    • in preparerea alimentelor nu se adauga sare(pana la varsta de 1 an),vegeta,delikat(de evitat si dupa varsta de 1 an);se pot adauga insa ierburi aromatice(patrunjel, marar, cimbru, leustean, busuioc,etc);
    • alimentele vor fi pasate(folosind dupa caz furculita/razatoare) pana la aparitia dintilor apoi triturate pentru favorizarea procesului de masticatie si dezvoltarea maxilarului;se pot oferi si bucati insa sub stricta supraveghere, cu atentie la dimensiunea acestora si controland “muscatura”, evitand alimentele de dimensiuni reduse sau consistenta mare, acestea fiind riscante, riscul de inec sau de aspirare in caile respiratorii fiind foarte mare;
    • alimentele solide(indiferent de consistenta) nu se ofera cu biberonul, acesta ramane exclusiv pentru lapte.

Legumele:

  • sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si grasimi(lipide) insa foarte bogate in vitamine, minerale si fibre;
  • se pot oferi:morcovi,telina,patrunjel,pastarnac,fasole verde,galbena,mazare, spanac(de la 7 luni, oparit, nu fiert), dovlecel,cartof dulce, cartoful “romanesc” in cantitate mai mica(se poate creste progresiv dupa varsta de 8 luni), salata, ardei gras,conopida,brocoli(dupa 7 luni daca tolereaza conopida), gulie, sfecla rosie;cel putin initial e de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele, varza. Initial se administreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 1–3 ml ulei vegetal(masline, rapita, floarea soarelui); la piureul de legume se adauga 1g unt(un varf de cutit) si putin lapte(lapte de mama, formula de lapte sau lapte de vaca 3,5%); se poate incepe si direct cu piure sau chiar cu bucati(cu mare grija insa si sub stricta supraveghere), personal prefer tranzitia usoara de la lichid la solid, bebelusii accepta mai bine schimbarile daca acestea nu sunt produse simultan;
  • dupa 8 luni pot fi oferite si legume crude, sub stricta supraveghere, “controland” muscatura;

Carnea:

  • foarte importanta in alimentatie datorita continutului crescut de proteine de inalta valoare biologica, necesarul de proteine la bebelus fiind foarte ridicat datorita procesului accelerat de crestere;
  • se introduce dupa varsta de 6 luni, incepand cu carnea de pui,gaina, vita, apoi dupa 7 luni curcan,ficat de pui, peste alb pentru ca dupa 8 luni sa poata fi introdus si somonul, foarte bogat in acizi omega;se poate folosi si carnea de iepure daca aceasta provine din surse sigure;
  • se poate introduce in supa de zarzavat initial, ulterior mixata in piureul de fructe; e necesara o cantitate de 30-50 g carne administrate zilnic; dupa varsta de 9 luni se pot administra perisoare de carne; chiftelute de carne sau legume insa preparate la cuptor nu prajite;
  • mezelurile, conservele de carne, pate-ul nu constituie variante optime de a inlocui carnita in alimentatia copiilor datorita procesului de preparare si aditivilor si conservantilor pe care le contin.
  • atarg atentia in special asupra consumului de cremvrusti la copii; acestia nu sunt indicati nici copilasilor cu varsta peste 1 an, cu atat mai mult bebelusilor; doar pentru ca sunt acceptati cu placere(datorita aditivilor si potentiatorilor de gust) nu trebuie inclusi deloc in alimentatia copiilor;

Oul:

  • se poate introduce in alimentatie dupa varsta de 6 luni; e necesara fierberea timp de 10 minute si se administreaza numai galbenusul(initial 1/8 din galbenus, apoi se creste progresiv) pana la varsta de 9-10 luni(daca nu sunt antecedente de alergii) cand se poate administra si albusul; se ofera in alternanta cu carnea,pestele, ficatul de pui,de 2-3 ori pe saptamana, inglobat in piureul de legume sau folosit la prepararea perisoarelor, chiftelutelor;
  • se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda ci corect preparate termic;

Fructele:

  • se pot oferi sub forma de sucuri, compoturi, piureuri simple(varianta recomandata) sau in combinatie cu branza de vaci,iaurt, cereale, seminte(in, canepa, dovleac crud,etc) si reprezinta baza gustarilor dintre cele trei mese principale;
  • in primul an se pot oferi cam toate fructele, insistand pe fructele de sezon:mere, pere,piersici,caise,nectarine, banane, prune, gutui, avocado,mango, papaya, kaki, citrice, pepene galben, cirese, visine, pepene verde;fructele cu potential alergen(capsuni, fragi, zmeura, afine,kiwi,etc) se  pot oferi inainte de varsta de 1 an, cu multa precautie la cei cu antecedente de alergii in familie;studii recente au demonstrat ca nu exista niciun beneficiu daca introducerea acestora este amanata dupa varsta de 1-2 ani; singura conditie este de a respecta intervalul liber intre doua noi alimente si de a le oferi in cantitati mici la inceput care pot fi crescute progresiv in functie de complianta si toleranta;
  • varianta cea mai optima de consum este sub forma de piure, proaspat preparat(se foloseste razatoarea de sticla pentru a preveni oxidarea); piureul comparativ cu sucul de fructe ofera o cantitate suplimentara de fibre, atat de benefice in procesul de digestie;

Branza de vaca :

  • se prepara in casa din lapte de vaca proaspat(3,5-3,8p% grasime) la care se adauga calciu lactic(la 200 ml lapte se adauga doua tablete de calciu lactic( 2x500g/tb sau zeama de lamaie), se incalzeste laptele intr-un vas iar cand apar “grunji” se ia de pe foc amestecand pana se separa lactoserul; se strecoara dupa care se poate servi singura sau in combinatie cu fructe, biscuiti(fara zahar), cereale, seminte; se poate administra ca si gustare;

Iaurtul natural :

  • se poate administra dupa varsta de 7 luni, simplu sau cu adaos de biscuiti(fara zahar), fructe, cereale, seminte; se evita iaurturile cu fructe din comert;
  • ideal continutul de grasimi al iaurtului trebuie sa fie mare(4-6% sau chiar 7-10%), sistemul nervos care se afla intr-un continuu proces de maturare are nevoie de astfel de grasimi;

Astfel, practic, la varsta de:

6 luni :

  • 4 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)
  • o masa diversificata:- cantitatile sunt variabile, la fel, consistenta: supa de zarzavat ( 80 – 100 ml) +piure de legume ( 75 – 100 g) + carne mixata 20 – 30 g

7 luni:

  • 3 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)
  • 2 mese diversificate

– ora 13 -14 : la piure se poate adauga ficat sau galbenus de ou, peste(salau, stiuca, somn, pastrav, cod)

– ora 10 – 11– suc de fructe, piure de fructe(de preferat);

8 luni :

  • 2 mese de lapte(dimineata si seara);
  • ora 9 -10 – piure de fructe in diverse variante;
  • ora 12 – 13 – supa zarzavat, piure cu carne(pui, vita, curcan, gaina, iepure de casa) mixata, ficat(de pui, galbenus ou; poate fi introdus somonul;
  • ora 16 – 17 – cereale(de recomandat cele brute: malai, orez, gris, mei, amaranth, hrisca, quinoua,etc), branza de vaci cu fructe si/sau cereale, seminte;

Cantitatile sunt estimative; foarte importanta este complianta bebelusului si toleranta la noile alimente. Diversificarea trebuie sa fie un joc,  placere pentru cei mici si nicidecum o presiune si un continuu chin, atat pentru mamica cat si pentru bebelus.

  • Pana la varsta de 1 an dar si dupa aceea numarul de mese recomandat este de 5, dintre care trei principale si doua gustari. Mesele de dimineata si seara raman pe baza de lapte;
  • O importanta deosebita trebuie acordata carnitei(30-50 g zilnic) care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia copilului, indiferent de varsta sa datorita continutului mare in proteine si aminoacizi esentiali .Trebuie evitate prajelile, mezelurile(cremvrusti, salam),carnea afumata, zaharul, siropurile, dulciurile, la fel rontaitul intre mese(articol detaliat:Alimente Interzise Bebelusului, Spune NU Mezelurilor);
  • Catre varsta de 2 ani scad nevoile alimentare, apetitul devine capricios(refuza alimente pe care le primea cu placere) insa, important e sa se mentina orarul meselor principale(Alimentatia copilului mic– articol detaliat);
  • Cantitatile de alimente sunt variabile, important e prezenta tuturor principiilor si evitarea supraalimentarii sugarului. In cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez. Obezitatea la aceasta varsta este o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in prezent, un sugar supraponderal(diagnostic stabilit de medicul pediatru in urma evaluarii bebelusului si calculului indicilor de dezvoltare) are toate sansele sa ajunga un adult obez. De aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizate de catre mama. In cazul in care copilul are probleme cu greutatea, parintii sunt sfatuiti sa hraneasca bebelusul normal din punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate normala, insa trebuie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente. Problema kilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci cand este posibil) ci in special de cantitatea lor. Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu medicul pediatru acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga schema de alimentatie a copilului, raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate, greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea psiho-somatica.
  • In primele 24 luni de viata se va adauga suplimentar Vitamina D(Vigantol, Vitamina D3,etc) 2 picaturi zilnic(doza profilactica); nu se creste doza de vitamina D decat in urma unor investigatii medicale si la recomandarea medicului pediatru sau ortoped; este indicata administrarea si dupa 2 ani in sezonul rece(lunile care au “ R”) pana la varsta de 7  ani si ulterior la pubertate.Articol detaliat:Profilaxia Rahitismului;
  • Pentru o dezvoltare armonioasa e esential, alaturi de o alimentatie corecta si plimbarile in aer liber. Astfel incepand cu varsta de 1-2 saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si toamna , respectiv 2-3 saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat iesirea afara care, initial se va face pentru perioade scurte 10 -15 minute, care se cresc progresiv, pana se ajunge la minim 3 ore zilnic. De asemenea trebuiesc evitate zonele aglmerate, in special Mall–urile care, din pacate au inlocuit aleile din parc.

In concluzie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu alaptare exclusiva in primele 6 luni si o diversificare corespunzatoare va asigura o dezvoltare armoniosa ce se va mentine si dupa varsta de 1 an fiind cea mai importanta piatra de temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de nutritie a copilului.