Ce este rotavirusul?
  • virus de tip ARN care este prezent atat la om cat si la animale;
  • exista 7 serotipuri(A-G), cel mai frecvent fiind cel de tip A(peste 90% din infectii);
  • are o mare stabilitate in mediul extern, rezistand astfel si la temperaturi scazute, explicand prezenta in numar foarte mare a enterocolitelor cu Rotavirus in timpul iernii; de altfel, rotavirusul reprezinta cea mai frecventa cauza de enterocolita la sugari si copiii mici(pana la varsta de 5 ani peste 90% au prezentat cel putin un episod de infectie, mai mult sau mai putin sever). Segmentul cel mai afectat il reprezinta  grupa de varsta:3–24 luni, de altfel si cei la care infectia evolueaza cel mai sever, de cele mai multe ori necesitand spitalizare. Bebelusii sub 3 luni sunt protejati datorita anticorpilor materni transmisi transplacentar sau prin alaptare; din nou subliniez importanta alaptarii in prevenirea acestei infectii;
  • la adult frecvent infectia este asimptomatica insa acesta poate fi un rezervor de transmitere.
 Cum se transmite?
Rezervorul il reprezinta bolnavii si purtatorii, perioada maxima de risc fiind ziua 3-a-4-a de boala(uneori poate persista chiar si 3-4 saptamani).
Transmiterea este fecal orala(maini murdare, obiecte contaminate, etc) si prin consumul de apa contaminata(nu consumati apa de la izvoare, fantani chiar daca apa pare buna si adultii nu manifesta nici un fel de simptome).Avand in vedere modalitatea de transmitere fecal orala, inseamna ca infectia se transmite de exemplu daca un copilas infectat sau excretor de virus pune manuta pe jucarii care ulterior sunt introduse in gura de alti copii; asa se explica marea frecventa a infectiei in crese, gradinite dar si in sectiile de spital. S-a izolat virusul  si de la nivelul podelelor, veselei, grupurilor sanitare, pieselor de mobilier.
Doza necesara infectiei este mica-10-20 particule virale(un gram de fecale contine in medie 10 particule virale)
Incubatia, adica durata intre momentul infectiei si aparitia simptomelor este variabila, in medie 1–3 zile, dar se poate extinde chiar si la 7-10 zile.
Virusul este prezent in scaun cu 1-2 zile inaintea debutului simptomelor si persista 2, uneori chiar 3 saptamani dupa vindecarea diareei.
Imunitatea se instaleaza cu varsta, trecand prin infectie si este specifica de tip(adica daca infectia s-a produs cu subtipul A atunci imunitatea este doar pentru subtipul A).
 
Cum prevenim infectia?
  • alaptarea–prin trecerea anticorpilor materni dar si datorita lipsei “arsenalului” necesar alimentatiei artificiale(sticle, tetine, etc);
  • igiena rigurosa inainte de fiecare masa(chiar daca copilul este mic, acesta trebuie spalat periodic pe maini, obisnuindu-l astfel de mic cu obiceiuri sanatoase); evident si adultii din anturajul copilului trebuie sa se spele frecvent pe maini;
  • curatarea periodica a jucariilor mai ales daca au fost folosite  si de alti copii sau au cazut pe jos(mai ales in afara spatiului casnic);
  • spalarea pe maini inainte si dupa schimbarea scutecului, folosirea toaletei, inainte si dupa masa, la intrarea in casa, etc;
  • evitarea locurilor aglomerate(magazine, mall-uri si a contactului cu personae infectate);
  • spalarea pe maini dupa intoarcerea acasa(din parc, de la cresa/gardi, cumparaturi, serviciu);
  • evitarea folosirii ca “jucarii” a telefonului, cheilor, unele din cele mai “periculoase” obiecte;
  • curatenie periodica in casa, evitarea “jocului” cu papucii/sireturile de la papuci(unele dintre jocurile preferate mai ales de copilasii mici, sub 18 luni);
  • vaccinare(doar in primele luni de viata, cu unul din cele 2 vaccinuri disponibile pe piata- Rotarix-2 doze, Rotateq-3 doze);
 Cum se manifesta?
Sunt diferite forme de manifestare, mergand de la cele asimptomatice si usoare(cateva scaune diareice cu normalizare rapida a tranzitului intestinal) pana la cele severe care necesita spitalizare datorita pericolului crescut de deshidratare.
Debutul
– brusc la 1-3 zile de la infectare cu :
  • febra-variabila, frecvent moderata(38-39C);
  • varsaturi-frecvente, incoercibile (nu pot fi controlate);
  • diaree-scaune apoase, in numar foarte mare(5-10, uneori chiar mai multe), urat mirositoare;
Varsaturile repetate,asociate cu scaunele diareice,cu febra si refuzul alimentatiei duc rapid la instalarea sindromului de deshidratare care este cu atat mai periculos cu cat varsta este mai mica. Astfel daca apar aceste simptome adresati-va de urgenta medicului mai ales daca copilul are sub 1 an intrucat exista pericolul deshidratarii.
 Semne de gravitate :
1.semne de deshidratare:
  • apatie, somnolenta;
  • mucoase uscate(buze uscate, limba uscata, albicioasa);
  • fontanela anterioara deprimata(se observa ca si o “ gropita”);
  • ochi infundati in orbite(incercanati);
  • tesutul celular subcutanat flasc( daca prindeti intre degete pielea de pe burtica aceasta este moale, flasca).
2.tulburari ale sistemului nervos central:
  •      somnolenta marcata, apatie; agitatie marcata.

3. scadere in greutate(5 – 10%):

4. febra oscilanta care nu poate fi ameliorata prin antitermice din cauza varsaturilor si scaunelor diareice.

Frecvent se asociaza semne ale unei infectii respiratorii superioare(desi virusul nu a putut fi izolat in secretiile respiratorii):

  • rinoree(secretii mucoase,apoase),obstructie nazala(nas infundat, respiratie pe gura);
  • disfagie(dureri de gat, secundar cu refuzul alimentatiei ceea ce poate accentua sindromul de deshidratare);
  • rar:otita medie(dureri auriculare, scurgeri din ureche).
Deoarece virusul ataca celulele intestinale(locul unde se produce digestia si absorbtia), un procent redus(5–10%) evolueaza cu intoleranta secundara la lactoza(o perioada limitata 1-2 saptamani, mucoasa intestinala distrusa nu mai poate degrada lactoza),acesta fiind motivul pentru care se restrictioneaza consumul de lapte si se introduce laptele fara lactoza. Atentie copiilor alaptati nu li se va administra lapte fara lactoza, continuandu-se alaptarea.
 Cum se diagnosticheaza?
6yDiagnosticul este sugerat clinic, luand in considerare varsta copilului,  modalitatea de evolutie si, eventual corelarea cu un anumit context epidemiologic; poate fi confirmat prin teste specifice de laborator.
 
Teste de laborator:
 
  • Coprocitograma (numararea de leucocite=globule albe prezente in scaun);
  • Identificarea antigenului viral(o componenta a virusului) in scaun;
  • De cele mai multe ori coprocultura, examenul coproparazitologic nu identifica bacterii patogene, paraziti;
Evolutia este frecvent autolimitanta,febra si varsaturile persistand in medie 2-3 zile iar diareea 5–6 zile(uneori mult mai mult, chiar si pana la 20 de zile),cu ameliorare progresiva de la o zi la alta, pana la refacerea completa a tolerantei digestive.
 
Cum se trateaza?
Avand in vedere ca este vorba despre o infecie virala, tratamentul este doar simptomatic,neputand influenta cauza determinanta; nu se administreaza antibiotice!!!
Daca sindromul de deshidratare este sever atunci se impune internarea copilului pentru  hidratare pe vena(perfuzii),necesara pentru a  suplini pierderile de apa si electroliti secundare varsaturilor si diareei dar si pentru  a oferi o pauza de refacere a  tubului digestiv.Ulterior se reia alimentatia, insa treptat cu asa numita dieta de tranzitie care sa asigure refacerea treptata a  mucoasei intestinale.
Cazurile mai putin severe pot fi tratate la domiciliu insa numai dupa ce ati fost examinati de un medic si acesta a recomandat acest lucru.
Pentru aceasta aveti nevoie de :
  • saruri de rehidratare–se gasesc sub forma de pliculete care se prepara cu apa si se administreaza incet, cu lingurita pentru a suplini pierderile inregistrate; modalitatea de administarre va va fi indicata de catre medicul curant; sunt si “sucuri”pentru rehidratare(ORS15) care sunt mai bine acceptate de catre copii;
  • antidiareice, antisecretorii:de tipul Hidrasec(2 plicuri pt prima doza, ulterior3x1 plic/zi),Smecta(3x1plic/zi),Tasectan,etc;dozele difera in functie de varsta si simptomatologia copilului;nu va nelinistiti daca persista scaunele diareice pentru ca, asa cum spuneam nu poate fi combatuta cauza ci doar ameliorarea simptomelor;
  • probiotice(Euiotics,Protectis,Enterolactis,Ecoflorina,Linex,etc.)asigura o refacere mai rapida si scad durata de evolutie a bolii;
  • alimentatie:bazata pe morcovi, orez, mucilagiu de orez, paine prajita, branza de vaci, grisine, stiksuri, datorita continutului de sare, banana, afine;ulterior,pe masura ce evolutia este favorabila se poate administra supa de carne, orez cu carne, treptat revenindu-se la alimentatia initiala;
  • evitarea laptelui de vaca, a formulelor de lapte; se introduce laptele fara lactoza,exceptie copii alimentati natural la care se continua alaptarea
Fiind o infectie virala administrarea antibioticelor nu are nici o influenta, ba dimpotriva pot accentua disbioza cu trenarea scaunelor diareice.
In medie in decurs de 7–10 zile, scaunele revin la normal atat ca si numar cat si ca si consistenta si aspect, putandu-se reveni treptat la alimentatia dinaintea episodului diareic.
Profilaxie:
  • alaptarea:datorita trecerii anticorpilor materni si datorita lipsei “ arsenalului” necear alimentatiei artificiale(sticle, tetine, etc);
  • igiena rigurosa inainte de fiecare masa(chiar daca copilul este mic, acesta trebuie spalat periodic pe maini, obisnuindu-l astfel de mic cu obiceiuri sanatoase);
  • curatarea periodica a jucariilor mai ales daca au fost folosite de alti copii;
  • evitarea locurilor aglomerate si a contactului cu personae infectate sau care au trecut recent prin infectie
Vaccinarea antirotavirus (detalii vaccin)-nu este inca inclusa in programul national de vaccinare, acesta facandu-se contracost , in functie de recomandarile medicului curant al copilasului si de dorintele parintilor.