Topul urmator  s-a nascut la initiativa redactiei ziarului Adevarul si are scopul de a sensibiliza parintii si deopotriva bunicii despre cele mai frecvente greseli din alimentatia copiilor.

1. Chipsurile:

  • chiar daca au la baza cartoful, o leguma sanatoasa daca este consumata in cantitati moderate si corect preparata termic sunt printre cele mai nocive produse de pe piata;
  • modul de preparare, in speta prajirea este un proces “chimic”(de oxidare, hidrolizare si polimerizare) ce duce la formarea unor cantitati uriase de produsi toxici, in special acrilamida si acroleina, substante considerate neurotoxice(afecteaza sistemul nervos) si cancerigene; toxicitatea acestora se manifesta si asupra ficatului, pancreasului si rinichilor; de asemenea prin prajire se pierd o mare parte din proprietatile nutritionale ale cartofului  si, totodata creste densitatea calorica: astfel daca 100g de cartofi fierti aduc un aport caloric de 90Kcal, 100g de chipsuri aduc de peste 5 ori mai mult, in jur de 500kcal; densitatea calorica crescuta interfera cu aportul caloric per 24 de ore avand ca si consecinta carente vitaminice si minerale importante, precum si un risc major de aparitie a supraponderabilitatii si obezitatii.
  • continutul mare de sare, glutamat, aditivi si arome sintetice(cascaval, barbeque,branza, etc)  contibuie suplimentar la efectul nociv asupra intregului organism; mai mult, procentul ridicat de acizi grasi saturati(grasimi “nesanatoase”) contribuie la cresterea riscului de afectiuni cardio-vasculare(hipertensiune arteriala, infarct miocardic, accident vascular,etc) si dislipidemii(cresterea grasimilor si alterarea raportului dintre ele);

 2.Iaurturile cu fructe:

  • iaurtul este un produs de baza care ar trebui sa se regaseasca zilnic atat in alimentatia copiilor cat si a adultilor; este vorba insa de iaurtul pur, nu de cel care are adaugate fructe, fructe a caror valoare biologica este net inferioara fata de fructele proaspete pe care le putem adauga in iaurtul natur;mai mult, continutul de zahar este uneori nepermis de mare, mai ales daca vorbim de iaurturile “dedicate” copiilor care ar trebui lipsite de zahar si indulcitori;
  • contin amidon modificat, coloranti, aditivi, acidifianti(frecvent citrat de sodium), substante care nu aduc niciun beneficiu sanatatii;
  • pot fi inlocuite de iaurturile simple la care se pot adauga bucati de fructe proaspete, seminte(dovleac, nuci, migdale, etc), stafide, curmale sau cereale neprocesate de tipul fulgilor de ovaz, taratelor de grau, meiului,etc.

 3. Sucurile “naturale”:

  • trebuie clar diferentiate de “fresh-urile” care se prepara in casa;
  • chiar daca continutul de suc natural depaseste in unele sortimente 50-70%, este un suc tratat termic, care si-a pierdut mult din proprietatile nutritionale(vitamine, minerale, fibre, antioxidanti);frecvent sunt adaugati coloranti, acidifianti, rolul ultimilor in aparitia cariilor dentare fiind binecunoscut;
  • continut variabil de zahar care aduce un plus caloric nejustificat, asa zisele “calorii goale” care interfera cu aportul caloric per 24 de ore in detrimental altor nutrient esentiali in alimentatie;(ex: un astfel de suc oferit cu o ora inainte de masa principala va avea ca efect diminuarea apetitului si in consecinta o masa mai redusa cantitativ, masa menita a aduce proteine, carbohidrati, grasimi, esentiale pentru o crestere armonioasa);
  • se recomanda a se inlocui cu freshuri preparate proaspat in casa sau, varianta ideala este aceea a consumului de fructe proaspete deoarece prin stoarcere se pierd cantitati importante de fibre extreme de utile in procesul de digestie;

 4. Sucurile la doza:

  • sucurile carbogazoase sunt printre cele mai nocive datorita in primul rand continutului mare de zaharuri dar si a aditivilor si diferitelor arome pe care le contin; nici varianta “light” nu este una accepta mai ales in cazul copiilor, aceasta nefiind cu nimic mai sanatoasa decat varianta clasica;consecintele consumului pe termen lung sunt diverse, incepand de la probleme legate de greutate(suprapondere, obezitate) pana la deficite vitaminice si minerale(in special deficit de calciu cu scaderea consecutiva a densitatii osoase) si bineinteles favorizarea problemelor dentare atat din cauza excesului de zahar cat si a acidifiantilor folositi;
  • dincolo de efectele nocive ale sucurilor din aceste ambalaje se mai adauga si efectele toxice ale aluminiului, aluminiu care se regaseste si in alte ambalaje(cutii, casserole, folia alimentara de ex) dar chiar si in aditivii alimentari (E-urile, in special E-173, E-520, E-521,E-522,E-523, E-559 ) si in compozitia fructelor si legumelor confiate dar si a unora dintre dulciuri(bomboane in special); sunt chiar medicamente care au in compozitia lor aluminiu(ex: antiacidele). In doze mai mari decat cele permise, aluminiul are efecte toxice asupra sistemului nervos, interfera cu transportul fierului, determina demineralizarea oaselor.

 5. Ceaiurile racoritoare:

  • sunt mai debraba incadrabile in categoria sucurilor si nu a ceaiurilor; ceaiurile au la baza diverse plante medicinale si sunt folosite ca alternative sau ca si adjuvant in diverse afectiuni medicale;
  • beneficiile acestora pentru sanatate sunt zero, aportul de calorii “goale” fiind insa unul semnificativ;
  • se consuma preponderant vara ca si alternativa pentru hidratare insa de multe ori efectul este cel invers, datorita continutului mare de zaharuri;

 6. Cerealele:

  • cerealele in sine reprezinta o componenta alimentara importanta in nutritia copiilor si a adultilor deopotriva; trebuie insa facuta o diferentiere clara intre cerealele neprocesate(integrale) si cele imbogatite cu zaharuri, arome, coloranti si alti aditivi; daca cele din prima categorie furnizeaza un aport corespunzator de carbohidrati si fibre, cele din ultima categorie se detaseaza prin continutul urias in zaharuri care duce la modificarea indicelui glicemic cu suprasolicitarea pancreasului;aportul caloric al unei astfel de portii este urias iar consumul zilnic poate predispune la aparitia obezitatii;
  • chiar daca sunt imbogatite cu vitamine si minerale, valoarea biologica a acestora este redusa, fiind produsi de sinteza, net inferiori  vitaminelor si mineralelor care se regasesc in stare pura in fructe, legume,etc;
  • o alternativa sanatosa o reprezinta fulgii de ovaz,orz, meiul, etc eventual combinate cu fructe si/sau seminte;

 7. Cornuri/prajituri/produse de patiserie ambalate(“micile gustari sanatoase”):

  •  foarte des intalnite in alimentatia copiilor, fiind frecvent folosite pe post de recompense astfel incat copilasii le asociaza cu ceva “pretios” pentru care trebuie sa lupte; greseala apartine parintilor dar si bunicilor care in semn de dragoste ofera dulciuri in locul altor recompense mult mai sanatoase;
  • reclamele in care sunt promovate ca si gustari sanatoase, asocierea de supereroi si diverse concursuri cresc foarte mult consumul acestor produse; gustarile se recomanda a fi compuse din fructe si/sau iaurt natur, nicidecum prajiturele sau cornuri cu diverse crème, arome;in aceeasi categorie as mentiona produsele de patiserie care au la baza grasimi hidrogenate(nesaturate) ce le confera o durata mai mare de valabilitate precum si un aspect pufos, apetisant; consumul pe termen lung al acestor grasimi care creste fractiunea LDL a colesterolului(fractiunea “periculoasa”) consta in cresterea riscului de boli cerebro-vasculare, cardiace, dislipidemii, obezitate,diabet zaharat;
  • consecintele consumului pe termen scurt sunt reprezentate de aceeasi alterare a echilibrului nutritional cu preponderenta zaharurilor cu absorbtie rapida iar pe termen lung se asociaza cu cresterea riscului de obezitate, alergii, carente de vitamine si minerale;

 8. Borcanase:

  • cele destinate bebelusilor sunt produse in general de firme cu traditie in nutritia pediatrica si trebuie sa respecte niste reguli foarte stricte impuse de Uniunea Europeana privind compozitia acestora; astfel sarea nu se recomanda in primul an de viata si cu toate acestea pe eticheta este precizat nivelul de NaCl(sare) insa este sarea pe care o contin alimentele respective in mod natural, fara a adauga sare ca atare;
  • constituie o alternativa pentru concedii, vizite, etc insa nu ar trebui sa se regaseasca zilnic in alimentatia bebelusilor; chiar daca unele firme ne asigura ca ingredientele sunt organice(exista si certificarea Uniunii Europene in acest sens), vorbim de un process industrial, la care se adauga pasteurizarea, cea care explica durata mare de valabilitate a unui astfel de produs;
  • pot fi utile atunci cand se incepe diversificarea si nu avem la dispozitie un sortiment foarte mare de frcute proaspete(cum se intampla frecvent iarna) sau avem de-a face cu un bebelus “mofturos” care refuza fructele disponibile pe piata.
  • conservele insa, de tipul pate, conserve de peste, sau alte legume conservate nu ar trebui sa se regaseasca in alimentatia copiilor datorita ingredientele folosite si adaosurilor de tipul aditivi, agenti de ingrosare, potentiatori de gust, etc;

 9. Bomboane, jeleuri, gume:

  • contin ca si ingredient de baza zaharul, la care se adauga binecunoscutii aditivi, coloranti, potentiatori de aroma;
  • consumul de dulciuri in general determina o stare de bine insa consecintele asupra organismului sunt devastatoare, pancreasul fiind suprasolicitat sa produca o cantitate suplimentara de insulina pentru  a “procesa” excesul de zaharuri;
  • pe langa faptul ca nu aduc substante folositoare organismului mai contribuie in plus si la pierderea celor utile:calciu, fier, magneziu, crom, vitamine(grupul B, C,etc);
  • riscul de obezitate, boli cardio-vasculare, diabet zaharat dar si problemele dentare  asociate ar trebui sa sensibilizeze parintii si bunicii atunci cand aleg sa ofere astfel de produse copiilor.

 10. Mezelurile:

  • foarte prezente in alimentatia copiilor, chiar si a bebelusilor, reclamele de la TV au in general ca si personaje principale copii foarte draguti care indeamna la consum, parintii administrandu-le ca si substituent al proteinelor de origine animal(recomandate la copii avand in vedere procesul accentuat de crestere si care se regasesc in carne, ou, ficat);
  • acestea au un continut uriasi de aditivi si potentiatori de gust. De exemplu, contin foarte multi nitrati si nitriti de sodiu si potasiu care, sub actiunea proteinelor se transforma in substante toxice ce cresc riscul de cancer gastric. Mai mult,in doze mari nitritii blocheaza transportul oxigenului de catre sange, afectand oxigenarea celor mai importante organe, consumul frecvent de mezeluri putand cauza complicatii respiratorii, mai frecvente la bebelusi si copiii mici. Excesul de fosfati are consecinte negative asupra metabolismului fosfo-calcic, blocand fixarea calciului, un element deosebit de important avand in vedere procesul accelerat de crestere din primii ani de viata;
  • glutamatul monosodic, un potentiator de gust extrem de frecvent in mezeluri ofera acestora un gust bun care stimuleaza apetitul, avand consecinte asupra curbei ponderale, obezitatea infantila fiind in continua crestere, influentata atat de regimul alimentar cat si de sedentarism;
  • faina de soia, colorantii,aromele sintetice sunt recunoscute ca fiind implicate in aparitia si intretinerea diverselor forme de alergii, cu atat mai severe cu cat aceste produse sunt introduse mai devreme in alimentatia copiilor;
  • sarea si zaharul in exces sunt binecunoscute pentru efectele nocive asupra metabolismului in general.

In consecinta, consumul de mezeluri se coreleaza cu cresterea riscului de obezitate, carente de vitamine si minerale, alergii iar pe termen lung, cu riscul de a dezvolta diferite tumori, in special cu localizare digestiva(gastric, colon, pancreas) dar chiar si cu cancerul la san/prostata.

Acest TOP 10 ar putea fi extins, pe piata existand multe alimente si produse alimentare care nu ar trebui sa se regaseasca in alimentatia copiilor, indiferent de varsta. Fiti un exemplu dvs, obiceiurile alimentare, atat cele sanatoase cat si cele nesanatoase se dobandesc din familie!