Ce sunt leguminoasele?

  •  grupă de alimente destul de neglijată în alimentaţia de zi cu zi, atât a celor mari cât şi a celor mici. Acest lucru se întâmplă din cauză că alimentele consumate nu sunt atât de variate pe cât se recomandă sau că se consideră alimente ce nu prezintă o valoare nutritivă importantă;
  • contrar credinţei cum că leguminoasele sunt “hrana săracului”, acestea sunt şi vor fi întotdeauna o grupă alimentară valoroasă din cauza conţinutului în proteine de origine vegetală (18-22%), a fibrelor (5-8%), a vitaminelor din grupul B, fier, potasiu şi magneziu şi nu trebuie excluse din alimentaţia sub niciun motiv;

Proteinele au un rol bine determinat în creşterea şi dezvoltarea celor mici (muşchi, păr, piele, organe interne), fără ele nefiind posibil acest lucru. În plus, anticorpii sunt formaţi majoritar de proteine, astfel că rezistenţa sistemului imunitar în lupta cu infecţiile ar fi scăzută fără aportul acestora.

Care sunt leguminoasele?

  •  fasole, mazăre, linte, năut, soia etc;
  •  pot fi introduse în alimentaţia celor mici după vârsta de 10 luni, cu atenţie la tulburările digestive care pot să apară din cauza acumulării de gaze în exces (acest fapt se datorează carbohidraţilor – rafinoză şi stachioză – compuşi ce nu pot fi digeraţi de enzimele digestive şi astfel produc un anumit discomfort abdominal prin flatulenţă). Această problemă poate fi atenuată dacă se ţine cont de următorul lucru: înmuierea (hidratarea) boabelor timp de 12-24 de ore în apă înainte de fierbere creşte digerabilitatea şi reduce din simptomele digestive. Se clăteşte în mai multe ape după înmuiere şi se aruncă apa în care a fiert.  Se recomandă să se ţină cont de regula celor patru zile, perioadă în care se pot observa reacţiile micuţului la alimentul nou introdus.

Ce alte calitati au?

  • reprezintă o sursă de energie, conferă 80-100 calorii/100grame, majoritatea provenind din proteine şi restul din carbohidraţi (amidon);
  • sunt bogate în antioxidanţi, compuşi ce luptă împotriva readicalilor liberi şi ajută funcţiile celulare;
  • reprezintă o sursă de fibre solubile, substanţe ce au proprietatea de a absorbi apa la nivelul stomacului şi de a forma un gel, lucru ce ajută la reglarea tranzitului celor mici (în special cei care au probleme cu constipaţia);
  • conţin o cantitate mică de grăsimi, astfel că sunt recomandate şi copiilor cu probleme de greutate;
  • proteinele conţinute de leguminoase sunt de origine vegetală şi ar trebui să fie în proporţie de 50% din totalul de proteine zilnice;acestea au o valoare biologică mai mică decât cele din carne, ouă şi lactate din cauza faptului că nu conţin toţi aminoacizii esenţiali (se numesc în acest fel pentru că nu pot fi sintetizaţi de organism şi este nevoie să îi luăm din alimentaţie); au un deficit de metionină şi cisteină, exces de lisină, lucru ce impune asocierea lor cu cereale sau legume pentru acoperirea întregului spectru de aminoacizi şi implicit, formare de proteine;
  • un aspect important îl constituie leguminoasele la conservă, lucru la care ar trebui să nu se apeleze din cauza conservanţilor şi a cantităţii mare de sare pe care o conţin;
  • varianta congelată este acceptată, din cauză că prin procesul de îngheţare se conservă foarte bine vitaminele şi mineralele, fără a fi nevoie de adaos de substanţe nesănătoase. Se recomandă să se decongelze o singură dată şi să fie preparate termic imediat.

Copii trebuie supravegheaţi când consumă boabele din cauză că prezintă un risc crescut de înecare şi există deseori tendinţa de a le introduce în nas, ureche etc.

Fasolea:

  • cele mai întâlnite soiuri sunt fasolea albă şi fasolea roşie, conţinutul în antioxidanţi fiind mai mare cu cât culoarea este mai închisă;
  • fasolea uscată este bogată în amidon, proteine, fibre și este o sursă excelentă de fier, potasiu, seleniu și acid folic; 
  • fasolea nu se regăseşte printre alimentele cu potenţial alergen dar dacă există o alergie la oricare alt element din grupa leguminoaselor se recomandă un consult la medicul pediatru în vederea consumării ei.

 Mazărea:

  • poate fi introdusă în alimentaţia celor mici mai devreme, după vârsta de 6-7 luni, în special pentru conţinutul de vitamina A, B1, B2, B3, B9, C, K, calciu, magneziu, fier, potasiu şi fosfor;
  • la începutul diversificării, mazărea poate fi consumată doar sub formă de piure foarte fin sau supă cremă, urmând ca mai târziu să fie consumate şi boabele sub stricta supraveghere a părinţilor.

 Lintea:

  • există trei tipuri de linte: roşie, verde şi maro, cea mai uşor digerabilă fiind cea roşie, din cauza conţinutului mai mic de fibre faţă de celelalte. Într-o cană de linte găsim proteine, fibre, vitamina A şi C, vitamina B1 şi B9.

 Năutul:

  • conține cantități importante de mangan, cupru, fosfor, zinc, acid folic, vitamina A și fier. Este bogat în fibre, proteine şi antioxidanţi, fiind foarte accesibil în privinţa preţului;
  • are gust de alune și o textură cremoasă, fiind în general acceptat ușor de către bebeluși;
  • se poate prepara la abur sau în apă și gătit sub formă de humus (pastă de năut), supă cremă sau se poate coace și oferit ca popcorn pentru copii mai mari.

 Soia:

  • cea mai răspândită leguminoasă din lume și unul dintre alimentele cele mai studiate și controversate din ultimii ani, din cauză că o mare producţie este modificată genetic. Se găseşte şi la producători locali iar dacă aveţi încredere în provenienţa ei, o puteţi introduce în alimentaţia celor mici cu moderaţie;
  • merită luată în vedere din cauza conţinutului în toţi aminoacizii esenţiali, lucru destul de rar întâlnit la proteinele de origine vegetală. Astfel, proteinele din soia au o valoarea biologică mare;
  • se poate introduce după vârsta de 10 luni, cu atenţie deoarece este un aliment cu risc alergen crescut.

Iulia Hădărean

Nutriţionist-dietetician

iulia.hadarean@yahoo.com

https://www.facebook.com/IuliaHadareanNutritieSiDietetica