Tag Archives: Vigantol

Profilaxia rahitismului

Ce este rahitismul?
  •  boala de metabolism secundara unei tulburari de mineralizare a osului care apare la un organism in crestere; exista mai multe cauze ale rahitismului insa cea mai frecventa este deficitul de Vitamina D, asa numitul rahitism carential;sunt si alte cauze de rahitism, unele genetice insa nu voi insista asupra acestora fiind destul de rare;
  • la varsta de bebelus(primul an de viata) vorbim de rahitism carential iar ulterior la copiii mai mari de 1 an se vorbeste despre rahitismul sechelar(deformari ale oaselor care s-au constituit in perioada de sugar si asupra carora nu s-a intervenit terapeutic);
Vitamina D
  • se cunosc 10 compusi ai vitaminei D insa doar 2 sunt semnificativi si anume:
1. vitamina D2 – se gaseste in cantitati mici in alimente de origine vegetala;
2. vitamina D3 care se formeaza la nivelul pielii sub actiunea radiatiilor ultraviolete(prin expunerea  pielii la actiunea razelor solare);
De cata Vitamina D e nevoie?

Necesarul zilnic de vitamina D este de 500 – 1000 UI/zi(1-2 picaturi) si variaza in functie de:

  • ritmul de  crestere(foarte alert in primii doi ani de viata si ulterior la pubertate);
  • anotimp (prezenta soarelui):!!! pentru sinteza optima de vitamin D pielea trebuie expusa direct actiunii soarelui(nu este suficient sa iesiti zilnic afara); mentionez asta deoarece, anul acesta, mai mult ca oricand am avut foarte multi parinti care, neinformati corect, au interupt din proprie initiativa administrarea vitaminei D, la varste mici ale bebelusului(2-3 luni) cu consecinte evidente, cu rahitism asociat si cu intarziere importanta in dezvoltarea osoasa;
  • varsta;
  • afectiuni medicale asociate(de ex tulburare de absorbtie la nivel intestinal- intoleranta la proteinele din lapte);
Este foarte important sa expuneti copilul la soare iar suprafata expusa sa fie semnificativa(picioruse, manute, etc) cu asigurarea protectiei(crema cu factor mare de protectie +50) si acoperirea capului(palarie de culoare deschisa), evitand evident orele contraindicate(10-16.00)

Care sunt sursele de vitamina D?

  • ficat de vitel, ficat de peste(cod), galbenus de ou, peste(somon,ton,hering, sardine, macrou), lactate nedegresate(unt,lapte integral);
  • laptele atat de prezent in alimentatia sugarului este sarac in Vitamina D;laptele de mama are actiune antirahitica evidenta desi contine o cantitate relativ redusa de vitamina D, aceasta datorandu-se unui raport considerat optim intre calciu si fosfor; formulele de lapte praf sunt imbogatite cu vitamina D dar, cu toate acestea frecventa rahitismului la copii alimentati artificial este mai mare comparativ cu cei alaptati; aceasta inseamna ca, indiferent de tipul laptelui, copilasii trebuie sa primeasca suplimentar Vitamina D;

Vitamina D actioneaza la nivelul intestinului unde favorizeaza absorbtia calciului si fosforului de aceea, este indicat ca atunci cand se administreaza suplimente pe baza de calciu sa se adauge si Vitamina D pentru a facilita absorbtia acesteia;evident, administrarea suplimentelor se face strict la recomandare medicala si, ideal, dupa eectuarea de investigatii care sa certifice necesitatea acestora;

De ce apare rahitismul?

Datorita unui dezechilibru intre aportul si necesarul de Vitamina D, cel mai frecvent datorita unei alimentatii sarace in Vitamina D si unei expuneri la soare insuficiente.Pe langa aceasta exista si alte conditii ce favorizeza aparitia sa si, aici as mentiona: 

  • prematuritatea: copii nascuti sub varsta de 37 saptamani dezvolta modificari rahitice chiar in contextul unei profilaxii corecte;
  • varsta – rahitismul este o boala a perioadei de crestere astfel incat are o frecventa maxima in intervalul 3-6-9 luni, rar existand forme care apar pana la varsta de 2 ani;
  • boli asociate – in primul rand sindroamele de malabsorbtie(tulburari in absorbtia vitaminei D la nivel intestinal) chiar daca aportul de Vitamina D este cel corespunzator; in aceste situatii trebuie corectata cauza pentru a reusi profilaxia, respectiv tratamentul rahitismului;
  • tratamente prelungite cu cortizon(prednison) sau fenobarbital, fenitoina(copiii cu epilepsie),etc;
Cum se manifesta ?
  • semne generale: agitatie/adinamie, inapetenta, tegumente palide, transpiratii abundente mai ales occipital(la nivelul cefei);aceste transpiratii trebuie diferentiate de cele normale(la supt, efort,etc);
  • semne la nivelul craniului: bose frontale(“proeminenta” fruntii) sau palgiocefalie(turtirea capului); mai rar se descrie aspectul de craniotabes = inmuierea oaselor craniene; de asemenea fontanela anterioara este mult marita in dimensiuni. Aceste modificari apar in jurul varstei de 3 luni si sunt primele care vestesc faptul ca doza de vitamina D este insuficienta;
  • semne la nivelul toracelui :“mataniile costale” = mici proeminente de o parte si de alta a sternului; torace evazat la baze prin indepartarea coastelor inferioare, proeminenta sternului sau dimpotriva infundarea sa;
  • semne la nivelul membrelor superioare(“bratari rahitice” = proeminente la nivelul articulatiei pumnului) dar si la nivelul membrelor inferioare, in special la copilul care se ridica si merge, fie in “O” = genu varus, fie in “X” = genu valgus;
  • aparitia tardiva a dintisorilor;
  • carii si distrofii ale dentitiei definitive;

    rahitism-2                                                                 sursa foto: www.blatner.com

Pe langa toate aceste semne se mai constata o rezistenta redusa la infectii si posibila asociere a unei anemii tot carentiale(anemia prin lipsa de fier). In stadii avansate se vorbeste despre “plamanul rahitic“.

Cum putem preveni?

  • primul pas este administrarea antenatala de calciu si Vitamina D in special in trimestrul III de sarcina;aceste suplimente nu trebuie luate la intamplare ci strict la recomandarea medicului ginecolog;
  • profilaxia se realizeaza prin administrarea de Vitamina D(Vigantol, Vitamina D3) 2 picaturi/zi incepand din a 10-a zi de viata pana la varsta de 24 luni continuu; ulterior se administreaza pana la 7 ani primavara, toamna si iarna(in lunile ce contin litera R) iar de la debutul pubertatii se reia administrarea profilactica pentru a sustine ritmul alert de crestere caracteristic acestei perioade. Aceasta este cea mai fiziologica modalitate de prevenire intucat asigura zilnic doza necesara. Mai exista o schema care se administreaza in cazuri de necooperare sau tulburari in absorbtia vitaminei D insa aceasta presupune administrarea  sub forma injectabila si asigura asa-numitele doze de rezerva(doze “stoss”. Ea consta in administrarea in maternitate a unei doze de 200.000UI Vitamina D injectabil si apoi se repeta aceasta doza la interval de 6-8 saptamani;nu administrati mai mult de 2 picaturi de Vigantol in cazul suspicionarii unei deficiente deoarece diagnosticul de rahitism necesita investigatii suplimentare si nu e suficient doar examenul clinic(consultul bebelusului). Am observat deseori in practica administrarea a 3-4 picaturi fara a se fi facut un minim de investigatii paraclinice(analize). Este foarte important acest lucru pentru ca supradozarea de Vitamina D poate determina nefrocalcinoza(depunerea calciului in rinichi) cu formarea calculilor (“pietrelor la rinichi”).
  • sunt situatii cand se creste doza la 3-4 picaturi, cel mai frecvent de catre medicul ortoped cu ocazia screeningului pentru displazia de sold(este indicat ca primul control sa se faca pana la cel tarziu 8 saptamani de viata, intervalul 4-6 saptamani fiind cel mai indicat);
  • nu se adminsitreaza suplimente de calciu copiilor decat daca sunt prematuri sau cantitatea de lapte/zi este sub 400ml.

In ceea ce priveste modul de administrare, fiind o solutie uleioasa, se recomanda administrarea direct in gurita, nu cu lingurita nu dizolvata in lichide; in ceea ce priveste valabilitatea sticlei dupa deschidere, se respecta indicatiile producatorului; astfel daca sunt respectate conditiile de pastrare(sticluta la intuneric si la temperatura sub 25C), dupa deschidere, sticluta poate fi folosita in intervalul de timp mentionat in prospect(cel mai adesea 6 luni).

Sunt situatii, destul de rare in care apar semne de rahitism chiar daca s-a efectuat o profilaxie corecta;aceasta se intampla de cele mai multe ori cand exista un ritm foarte alert de crestere, mai ales in primele luni, ritm pe care nu-l putem anticipa; exista bebelusi care cresc 3-4 kg in primele luni, in paralel cu o crestere a lungimii mult peste medie, bebelusi la care de cele mai multe ori apar semne de rahitism nu pentru ca profilaxia nu a fost corecta ci pentru ca cele 2 picaturi administrate nu au fost suficiente; de aceea, pana la 6 luni este obligatoriu sa mergeti lunar la medic, pentru a preintampina aceste situatii si a le corecta in formele incipiente.

Cum se diagnosticheaza?
Intr-o prima faza se suspicioneaza rahitismul datorita prezentei modificarilor descrise dupa care sunt necesare niste investigatii(analize) care sa confirme aceasta suspiciune. Nu se poate formula diagnosticul de Rahitism fara aceste investigatii.
Astfel se determina :
  • calciu seric si ionic- frecvent are valori normale datorita unor mecanisme adaptative ale organismului(se scoate calciu din os, osul devine moale si astfel se deformeaza cu usurinta conducand la aparitia deformarilor descrise);
  • fosforul seric – poate fi normal sau scazut/crescut(intervin aceleasi mecanisme de adaptare);
  • fosfataza alcalina– este o enzima produsa de o parte din celulele osului(osteoblaste) si care are valori mult peste cele considerate normale
Pe langa acestea se efectueaza o radiografie de pumn(prin care se determina varsta osului in comparatie cu varsta cronologica a bebelusului; in cazurile de rahitism, varsta osului este retardata si se mai descriu si alte modificari specifice de rahitism). Astfel daca medicul va recomanda aceasta investigatie nu o refuzati pentru ca ea este de mare valoare in precizarea diagnosticului; chiar daca bebelusul are doar cateva luni, doza de raze folosita este mica si nu are influente asupra organismului.
In cazuri mai severe se poate indica si o radiografie de antebrat, respectiv o radiografie toracica. De asemenea se poate apela si la DEXA = osteodensitometrie(masurarea densitatii osoase) care insa nu este obligatorie pentru diagnostic. Avantajul este ca poate fi realizata de la orice varsta iar timpul de examinare este relativ redus 2-5 minute.
Doar coroborand  rezultatele acestor investigatii se poate stabili cu certitudine diagnosticul de rahitism si prescrierea tratamentului
Cum se trateaza?
  • tratamentul este simplu si consta in administrarea de Vitamina D in doze terapeutice(nu profilactice) care sa asigure vindecarea rahitismului cu disparitia tuturor modificarilor descrise mai sus;
  • sunt mai multe scheme de tratament, cea mai recomandata de pediatrii fiind aceea a adminstrarii orale de Vitamina D in doza de 4-8 picaturi/zi(in functie de gravitate) timp de 6-8 saptamani;mai exista o schema cu administrare injectabila de Vitamina D rezervata doar cazurilor necompliante sau celor cu tulburari de absorbtie. Pe langa administrarea de Vitamina D e neceara frecvent si o suplimentare cu calciu(strict la indicatia medicului care stabileste doza) pe durata tratamentului- 0,5 -1g/zi;
  • uneori se asociaza suplimentare cu Ulei de Peste pe o durata variabila(3-6 luni) in functie de severitatea formei de rahitism;
Vindecarea rahitismului este sigura dar lenta, in trepte si, ca si diagnosticul trebuie obiectivata de niste investigatii(analize) care sunt aceleasi cu cele folosite pentru diagnostic. De cele mai multe ori semnele dispar in 1-2 luni dar sunt cazuri in care vindecarea completa s-a obtinut dupa 3-6 luni.
Atentie maxima se impune in cazul Vitaminei D intrucat dozele prea mari, administrate nejustificat timp indelungat duc la aparitia supradozarii cu consecinte negative greu de “reparat”.

Supradozarea Vitaminei D:
Asa cum spuneam poate fi evitata printr-o profilaxie corecta cu 2 picaturi/zi sau printr-un diagnostic corect si un tratament bine condus. Cel mai frecvent apare prin tratamentul excesiv al unor cazuri presupuse de rahitism cu un diagnostic insuficient documentat.
Manifestari ale ” intoxicatiei” cu Vitamina D :
  • anorexie(lipsa poftei de mancare);
  • hipotonie(copil moale);
  • varsaturi inexplicabile(absenta vreunei infectii digestive, a refluxului sau a altor boli care se manifesta cu varsaturi);
  • constipatie;
  • polidipsie(bea multa apa) si poliurie(urineaza mult);
La toate acestea se adauga depunerea de calciu la nivel renal cu constituirea calcificarilor renale cu consecinte din cele mai grave asupra organismului.
De aceea aveti mare grija in admnistrarea Vitaminei D pentru ca, cu o alimetatie diversificata si o profilaxie corecta copilul poate avea o dezvoltare armonioasa.
In incheiere, as mentiona inca o data necesitatea acestei suplimentari, administrarea corecta si de durata este esentiala pentru o dezvoltare osoasa corespunzatoare. Vitamina D este un aliat de nadejde, un “prieten” al cresterii si dezvoltarii armonioase a copiilor!!!

 

 

 

 

 

 

>>>
Sitemap