Tag Archives: pediatru

URGENTELE COPILARIEI – CURS PRACTIC- 5-12 SEPTEMBRIE 2017

Dragi parinti,

 CURSUL  DE  URGENTE este  un curs interactiv in care vom dezbate cele mai frecvente situatii de urgenta care se ivesc in perioada copilariei, vom discuta despre boli, semnele acestora, precum si despre prevenirea lor.

Vom dezbate impreuna care este  atitudinea si tratamentul optim in situatii de urgenta, de ce este important un consult medical si cand acesta este imperios necesar, in asa fel incat sa stiti cand si mai ales cum sa interveniti, cand sa anuntati medicul sau sa va prezentati la camera de garda.

De asemenea vom aborda  micile accidentele casnice, arsurile, traumatismele, intoxicatiile(medicamentoase, alimentare, cu produse casnice) si multe altele in asa fel incat sa fiti pregatiti si sa interveniti corect atunci cand este cazul.

Vom discuta si despre mica farmacie de acasa si din calatorii.

Printre subiectele care vor fi abordate in cadrul acestui curs se regasesc:

1. Febra/Convulsiile febrile

2.Infectiile respiratorii/digestive/urinare

3.Bolile eruptive

4.Varsaturile/Diareea/Constipatia

5. Hemoagiile(sangerarile) nazale, digestive

6. Traumatisme(zgarieturi, taieri, rani deschise, fracturi, lovituri la cap, etc)

7. Intepaturi de insecte/muscaturi de animale

8. Diverse(lesin, inec cu mancare, aspirare de corp strain, etc)

9. Alergiile medicamentoase

10. Farmacia de acasa

Cursul este structurat in doua sedinte a cate trei ore fiecare si se va desfasura in 5, respectiv 12 SEPTEMBRIE 2017  incepand cu ora 17.00  la sediul cabinetului,   situat pe strada Tache Ionescu  nr.20.

La sfarsitul fiecarei sedinte va exista sesiune speciala de intrebari iar parintii participanti vor primi suportul tiparit al cursului.

Pretul cursului este de 150 Ron/persoana(pentru ambele sedinte).Parintii participanti vor primi un voucher de 20% reducere la o consultatie de pediatrie.

Inscrierile se pot face  prin SMS 0720032120(Dr. Delia Chira) sau sunand la receptie: 0364/738907(L-V intre orele 8.00-17.00); de asemenea, va puteti inscrie  pe mail : pediatru@pediatrucluj.ro .

Va astept cu drag!

 

>>>

FIBRELE IN ALIMENTATIA COPIILOR


Ce sunt fibrele ?

Fibrele alimentare sunt o componenta esentiala care ar trebui sa faca parte zilnic din regimul copiilor, indiferent de varsta(exceptand desigur sugarii sub 6 luni); din pacate, insa,de cele mai multe ori nu se intampla asta, tot mai multe mamici plangandu-se ca fructele si legumele nu se numara printre preferatele copiilor. Trebuie facut orice efort pentru a le include in alimentatie mai ales avand in vedere consumul mare de fainoase, zahar, amidon care cu siguranta se regasesc din belsug in dieta copiilor. Orice copil, indiferent de varsta ar trebui sa consume  25–30 g fibre pe zi, fie ca este bebelus(peste 6 luni) fie ca se apropie de maturitate; nu trebuie exagerat  cu consumul acestora deoarece in cantitate mare determina balonare, crampe.

Sunt doua categorii de fibre :

  • solubile(se dizolva in apa), PECTINELE- prezente in cantitate mare in fructe, mazare, fasole; cresc volumul alimentelor ingerate si astfel confera o senzatie de satietate precoce;

  • insolubile(nu se dizolva in apa)- in cantitate mare in faina integrala, legume, nuci; ele accelereaza tranzitul intestinal cu rol binecunoscut in prevenirea cancerului colorectal.

Unde le gasim ?
Sunt prezente in cantitate mare in fructe, legume, cereale integrale; faina alba, painea, pastele, sucurile isi pierd din cantitatea de fibre prin procedeele industriale de preparare; la fel se intampla si prin indepartarea cojilor fructelor si legumelor.
Spre deosebire de proteine, glucide si lipide care necesita un proces de digestie(descompunere sub actiunea unor substante specifice), fibrele trec de etajul superior al tubului digestiv neschimbate, in colon(intestinul gros) sunt “atacate” de microbii care se gasesc in mod normal la acest nivel si sunt transformate  in acizi grasi, metan, apa si bioxid de carbon.E important ca atunci cand fibrele fac parte din alimentatia zilnica sa oferim copilasilor si un aport adecvat de lichide: apa, supe, ceaiuri, sucuri naturale, deoarece fibrele, in special cele din cerealele integrale absorb o mare cantitate de apa la nivelul intestinului.
Continutul in fibre a diverselor alimente ( g fibre/100 g produs):
faina – alba – 3,5 g
         -neagra – 8,7 g
        – integrala – 11 g
 tarate – 48 g (cantitatea de fibre din 20 g tarate este egala cu cea din 250g morcovi)
fructe – mere – 1,5 g; uscate 9 g
          – pere, capsuni  – 2,5 g, uscate – 14,5 g
          – banane – 2 g, uscate – 6g
          – prune – 1,5 g, usacte 9,5 g
 legume – varza – 2,8 g, uscata – 32 g
             – morcovi 3,7 g, uscati – 28 g
             – mazare – 7,8 g, uscata – 47 g

 Care este rolul lor?
  • accelereaza peristaltismul (miscarile) intestinului, prevenind astfel stagnarea rezidurilor in intestin; aceasta stagnare are consecinte dezastruoase asupra organismului, realizand in timp o adevarata “otravire” lenta printr-o continua reabsorbtie a unor substante nocive, absorbtie favorizata de contactul prelungit al rezidurilor(materiilor fecale) cu suprafata intestinului. Astfel au o contributie majora in prevenirea constipatiei.
  • curiozitate: cercetari efectuate in SUA au stabilit ca durata tranzitului intestinal este de 6-8 ore la negrii de la sate(care au o alimentatie bogata in fibre), 10 -15 ore la negrii de la oras si 20 -30 ore la populatia din marile centre urbane;
  • contribuie la dezvoltarea microflorei intestinale(bacteriile bune din intestine impidecand astfel invazia bacterilor “rele” si ajutand intestinul sa-si revina dupa tratamente antibiotice(frecvent prescrise, mai ales la copilasii mai mici care se confrunta cu repetate episoade infectioase);
  • scad absorbtia de colesterol, diminuand nivelul colesterolului “ rau” (LDL) din sange, in pararel cu cresterea celui “bun” (HDLc), protejand astfel  pe termen lung impotriva bolilor cardiovasculare;
  • intervin in mentinerea unui nivel normal al glicemiei (glucozei din sange), cu rol important in prevenirea diabetului zaharat tip II;
  • confera o senzatie de satietate cu un numar foarte redus de calorii, eliminand astfel rontaitul nejustificat intre mese; de asemenea cresc eliminarea de proteine, grasimi prin fecale, debarasand astfel organismul de un surplus caloric,  fiind astfel folosite cu success in curele de slabire;
  • previn aparitia hemoroizilor si fisurilor anale secundare constipatiei;
  • previn aparitia tulburarilor de digestie de tipul colon iritabil sau chiar diverticuloza.
  • previn aparitia cancerului de colon si acesta de multe ori favorizat de constipatie, de contactul prelungit al mucoasei intestinale cu materiile fecale;
  • cresc capacitatea de aparare a organismului impotriva infectiilor datorita efectului antiinflamator;
  • prin  influentarea schimburilor(metabolismului) acizilor biliari si prin scaderea colesterolului previn formarea calculilor biliari(pietre la fiere).

Astfel prin includerea cerealelor la micul dejun, adaugarea a 2-3 fructe (cu coaja), consumul de legume sub forma cruda sau preparate sub forma de supe, garnituri, veti reusi sa oferiti copiilor aportul necesar de fibre. La sugari este mai dificil insa o data cu diversificarea si introducerea fructelor si legumelor, aportul zilnic de fibre este asigurat.


>>>

ALERGIILE MEDICAMENTOASE

Ce este alergia medicamentoasa?

  • reactie complexa din partea organismului care apare in urma administrarii unui medicament; reactia poate sa fie secundara substantei  active si/sau altor componente aditionale(excipienti);
  • intensitatea reactiei alergice este variabila, aceasta poate evolua cu o simpla eruptie la nivelul tegumentelor pana la soc anafilactic, o reactie mult amplificata a organismului care este amenintatoare de viata si reprezinta o urgenta medicala;t
  • cel mai frecvent apare in urma administrarii de antibiotice(penicilinele sunt pe primul loc dar si cefalosporinele, tetraciclinele si macrolidele pot fi implicate) insa sunt si alte medicamente care pot fi raspunzatoare: anticonvulsivanteleanalgezice(codeina, antiinflamatoare nesteroidiene: ibuprofen), anestezicele mai ales cele cu administrare intravenoasa dar si cele locale(atentie la stomatolog), substantele de contrast folosite in diferite examinari paraclinice, in special Iodul(atentie la iodul continut in solutiile antiseptice:betadina), insulina dar si produse hematologice(transfuzii de sange, plasma, albumina);de asemenea imunoglobulinele si diversele seruri terapeutice(antidifteric, antibotulinic, antiviperin) pot fi implicate; la copii pe primele locuri se situeaza excipientii continuti in diferite suspensii, in aceasta situatie fiind dificil de determinat daca alergia a aparut la substanta activa(medicamentul in sine) sau la celelalte componente ale suspensiei); rar apare si alergia postvaccinare, cel mai frecvent aceasta fiind cauzata de prezenta neomicinei si/sau oului din componenta vaccinului;
  • poate sa apara in orice moment al vietii chiar daca in antecedente medicamentul respectiv a fost tolerat;
  • trebuie net diferentiata de reactiile adverse ale medicamentelor: varsaturi, diaree, dureri abdominale, modificarea aspectului scaunului, manifestari cardio-respiratorii, modificarea aspectului urinii, etc;

Care sunt factorii de risc?

  • antecedente familiale si/sau personale de alergii medicamentoase;
  • administrarea iv/im;
  • teren atopic, alergii la factori de mediu si/sau alimentari in antecedentele personale;
  • imunitate compromisa( deficite imunitare congenitale sau dobandite: infectii cu EBV-virusul Ebstein Barrmononucleoza infectioasa sau HIV/SIDA);
  • utilizarea concomitenta a mai multor medicamente;
  • boli asociate(respiratorii, cardio-vasculare, digestive, etc).

Cum se manifesta?

Alergia apare in general la a doua administrare a medicamentului respectiv; practic la prima administrare organismul produce anticorpi, anticorpi care vor reactiona atunci cand medicamentul apare din nou in organism;manifestarile clinice se datoreaza unei reactii “deplasate” a organismului prin care acesta produce anticorpi(soldatei) impotriva substantei respective pe care o percepe in mod eronat ca fiind nociva. Sunt situatii cand reactia apare de la prima administrare mai ales daca vorbim de administrare intravenoasa sau intramusculara.

Manifestarile clinice, intensitatea reactiei alergice depind de:

  • modul de administrare a medicatiei(oral, iv/im, local);
  • tipul medicamentului, doza si ritmul in care acesta este administrat;
  • prezenta factorilor favorizanti si/sau a altor afectiuni asociate;

Cele mai frecvente manifestari sunt cele cutanate:

  • eruptii la nivelul tegumentelor: pot sa fie reprezentate  doar de o roseata, difuza, neregulata care apare cu diferite localizari, in special la nivelul fetei si portiunii superioare a toracelui; alteori pot fi eruptii micropapulare (bubite) de diferite dimensiuni, frecvent elevate(ca niste “umflaturi”), insotite de mancarime si caldura locala; in functie de intensitatea reactiei si de tipul de administrare reactia poate fi locala(in cazul unguentelor, solutiilor cutanate) sau generalizata(la nivelul intregii suprafete tegumentare);
  • pruritul(mancarimea) este intens si poate duce la aparitia leziunilor de grataj(in urma scarpinarii) care se pot suprainfecta accentuand aspectul clinic;
  • fotoalergie: inrosirea pielii dupa expunere la soare(expunere minima);
  • eczeme: apar frecvent dupa folosirea cutanata a unui medicament; este vorba despre aparitia la locul de aplicare a unguentului a unei reactii de hipersensibilizare sub forma unor placi/placarde roz/rosii la nivelul carora apar frecvent vezicule(bule cu lichid); mancarimea este si ea prezenta;
  • eritemul pigmentat fix: leziuni rosii(placi) care sunt acoperite cu vezicule sau cruste si care evolueaza spre o colorare definitiva maronie/neagra a portiunii de tegument lezate;

Alte simptome relativ frecvente:

  • cresterea in dimenisuni a ganglionilor limfatici(laterocervicali, subangulomandibulari);
  • subfebrilitati; febra;
  • dureri musculare, articulare;
  • congestie nazala, rinoree(secretii nazale apoase, abundente), stranut;
  • tuse;
  • iritatii oculare;
  • greturi, varsaturi, diaree;

Manifestari  rare dar severe – socul anafilactic:

  • debut brusc, la scurt timp de la administrare(in general in prima ora);
  • reprezinta o urgenta medicala;
  • este secundar unei reactii exagerate a oragnismului, pe primul loc situandu-se simptomele respiratorii(dificultati de respiratie, edem glotic, semne de insuficienta respiratorie care pot duce rapid la deces);  umflarea rapida a buzelor, ochilor, fetei contureaza tabloul clinic; se asociaza manifestari cardiace(puls neregulat, batai rapide ale inimii, prabusirea tensiunii arteriale) iar in scurt timp sunt afectate toate organele(creier, ficat, rinichi).

Cum se diagnosticheaza?

Pe baza anamnezei(relatarea pacientului) si in urma examenului clinic(consultatia propriu-zisa) se suspicioneaza alergia medicamentoasa care necesita  teste de confirmare, utile pentru a evita administrarea medicamentului respectiv in viitor. Pot fi recomandate analize de sange si/sau teste cutanate in functie si de afectiunea de baza.

La recomandarea medicului se pot efectua testele de provocare, utile in situatiile in care testele cutante/de sange nu sunt concludente sau in situatia cand medicatia alternativa nu este considerata eficienta. Aceste teste se efectueaza in unitati spitalicesti cu personal de specialitate deoarece presupun expunerea progresiva la substanta incriminata.

Cand se administreaza medicatie antibiotica iv/im trebuie efectuata testare cutanata prealabila;

Cum intervenim?

In cazul formei severe solicitarea ambulantei sau prezentarea cat mai rapida la cel mai apropiat serviciu de urgenta este un imperativ. Pana la sosirea ambulantei

Cum se trateaza?

1.Formele usoare:

  • intreruperea administrarii medicatiei;
  • se administreaza antihistaminice(aerius, claritine, zyrtec, etc) in doza si ritmul recomandat de medic si dupa un consult medical in prealabil;
  • uneori se asociza laxative pentru a “grabi” eliminarea substantei respective din organism;
  • in unele cazuri e necesara administrarea corticoterapiei orale(prednison) strict la recomandarea medicului;

2.Formele moderate:

  • necesita frecvent internare pentru tratament corespunzator(corticoterapie iv, oxigenoterapie, diuretice, laxative, etc) si supraveghere medicala;

3.Formele severe:

  • necesita internare de urgenta;

Masuri profilactice:

  • prudenta in administrarea oricarui medicament; acestea nu ar trebui administrate decat strict la recomandarea si in dozele indicate de medic;
  • specificati intotdeauna medicului orice reactie aparuta in timpul sau dupa un anume tratament; de asemenea mentionati daca exista antecedente alergice atat personale cat si in familie;
  • in situatia in care s-a confirmat alergia la un anume medicament evitati administrarea acestuia, mentionati acest aspect personalului medical(inclusiv stomatologului) deoarece sunt situatii cand pot sa apara reactii alergice de tip incrucisat(si la alte medicamente din aceeasi clasa sau din clase diferite);
  • purtarea unei bratari(Medic-Alert) care sa atentioneze despre existenta unei alergii medicamentoase;
  • in cazul copiilor, trebuie mentionat personalului din colectivitati(crese, gradinite, scoli) alergia medicamentoasa; de asemenea daca copilul dvs participa la excursii, tabere este indicat sa mentionati personalului insotitor aceste aspecte.
  • utilizarea administrarii orale a medicatiei cu evitarea administarii parenterale(injectabile) decat atunci cand este absolut necesara;daca se apeleaza la medicatie parenterala aceasta trebuie efectuata strict in unitati medicale;

 

>>>

BEBELUSUL LA 4 LUNI

In aceasta luna ritmul dezvoltarii este tot mai accelerat, bebelusii miscandu-se din ce in ce mai mult si efectuand miscari tot mai variate si complexe. Chiar daca ritmul de crestere este acelasi cu luna precedenta(in medie 750 g) mananca mai putin, majoritatea avnd 5 mese, maxim 6. Din punct de vedere psihic si motor, in fiecare zi apare ceva nou, fiind din ce in ce mai expresiv si mai activ, rasplatind astfel mamicile pentru eforturile depuse pana acum.

Dezvoltarea motorie:

  • musculatura e din ce in ce mai bine dezvoltata, permitandu-i o varietate mare de miscari;
  • are un control bun asupra capului, astfel ca atunci cand este tinut in brate intoarce capul complet pentru a privi in jur  si-l sustine fara probleme;
  • asezat pe burtica isi ridica capul si pietul, sprijinindu-se pe maini; unii dintre ei pot ajunge la performanta de a se intoarce de pe spate pe burtica, necesitand din acest punct de vedere o atentie deosebita mai ales atunci cand sunt asezati pe suprafete “nesigure”(masa de infasat, pat);
  • miscarile mainilor sunt din ce in ce mai sigure, pot prinde obiecte cu toata palma, pe care le studiaza si le duc la gura(atentie la toate jucariile periculoase alcatuite din piese mici);

Daca bebelusul nu achizitioneaza toate aceste miscari, nu este un motiv real de ingrijorare deoarece majoritatea vor recupera pe parcurs; totusi daca achizitiile mentionate mai sus nu sunt prezente, adresati-va medicului care va putea decide daca aceste temeri sunt sau nu intemeiate(sunt multe tulburari de coordonare care, sub indrumarea unui medic specialist neurolog pediatru si a unui kinetoterapeut se pot rezolva).

De asemea nu administrati vitamine sau alte produse fitofarmaceutice auzite de prin vecini sau de la prieteni fara a exista o recomandare medicala avizata.

 Este foarte important sa nu fortati copilul sa faca miscari pe care inca nu este capapil sa le realizeze, sa nu-l asezati intre perne inainte de a sta el in sezut sau sa-l ridicati in picioare inainte de a se ridica el singur, deoarece pot sa apara deformari grave ale coloanei vertebrale.

Incepand cu varsta de 4 luni pot fi dusi la centre specializate de inot pentru bebelusi, miscarea in apa le ofera o dezvoltare extraordinara a musculaturii, pe langa bucuria pe  care o au ori de cate ori au contact cu apa.

Dezvoltarea psihica:

  • la aceasta varsta se joaca mult cu manutele si picioarele; de multe ori se trezeste si nu mai plange, sta singur si priveste in jur; reactioneaza bucuros la vederea mamei sau a persoanelor apropiate, zambind, dand din maini si din picioare;
  • apreciaza compania oamenilor; poate insa sa  fie selectiv cu unele persoane;
  • este atras de culori vii, in special rosu, albastru, galben;
  • e indicata stimularea cat mai intensa a dezvoltarii cu ajutorul jucariilor specifice varstei(inel de dentitie, cuburi, cesti din plastic, animalute);
  • poate fi asezat pe burtica si inconjurat de jucarii, schimband pozitia acestora, eventual atragandu-i atentia cu suntele emise de acestea. De asemenea plimbarile prin casa sau afara daca e in stare de veghe  pot fi “educative” , descriind fiecare obiect sau fiecare actiune efectuata . 

Este foarte importanta comunicarea inca de la aceasta varsta; de multe ori cand plange se linistete daca-i este vorbit cu blandete.

Somnul:

  • intre varsta de 3 si 6 luni somnul este din ce in ce mai bine conturat, astfel ca multi bebelusi sunt capabili sa doarma toata noaptea(nu vor fi 8 – 9 ore ci in jur de 5 -6 ore). Sunt insa altii care se trezesc in cursul noptii pentru a manca, o data sau chiar de doua ori(uneori si mai des). Se poate intampla ca dupa 1-2 saptamani de somn neintrerupt in cursul noptii, sa inceapa sa se trezeasca din nou, spre disperarea mamicilor care intotdeauna se gandesc ca este ceva in neregula. Incet, incet trebuie stabilit un orar de somn(desigur in concordanta cu nevoiele bebelusului) iar cea mai in masura sa faca acest lucru este mama care deja stie cu aproximatie orele la care doarme bebelusul. Sunt unii copii care dau semne de somnolenta in jurul orei 18, altii dimpotriva sunt foarte activi chiar si la ora 20. Programul lor e influentat si de rutina casnica iar in acest sens, de un real folos sunt “ritualurile” bine stabilite(o partida buna de joaca sau o plimbare in aer curat urmata de o baita si ulterior de masa de seara) care de cele mai multe ori fac minuni.

Alimentatia:

  • in privinta alimentatiei nu se intampla mari schimbari; orarul acesteia este din ce in ce mai regulat, mananca mai putin ca si durata a suptului (uneori sug 5, maxim 10 minute), ingrijorand astfel mamele care de multe ori recurg la suplimentarea cu lapte praf. Nu este necesar acest lucru mai ales  daca bebelusul creste bine si este binedispus. In general la varsta de 4 luni isi dubleaza greutatea de la nastere(nu este valabil pentru cei cu greutate mare la nastere, peste 4000g) iar in lunginme au in plus 12 – 15 cm. 

Nu se incepe diversificarea numai la indicatia precisa a medicului. Este suficienta alaptarea, respectiv alimentatia artificiala.Pentru cei carora li s-au administrat sucuri de fructe pentru reglarea tranzitului intestinal se ramane la cantitatea minima necesara pentru un tranzit intestinal corespunzator; nu se introduc alte alimente si nici nu se crestet cantitatea de suc doar pentru ca-l accepta cu placere.

Vaccinarea:

  • la varsta de 4 luni se face un rapel(revaccinare) a vaccinului hexavalent;reactiile postvaccinale sunt mai putin exprimate decat la varsta de 2 luni in ceea ce priveste manifestarile generale; poate insa sa apara un nodul la locul injectiei, muschiul fiind mult mai dezvoltat decat la varsta de 2 luni; se aplica aceeasi compresa cu apa rece dupa vaccinare, din ora in ora in primele 24 de ore(exceptand desigur noaptea) iar in cazul in care temeperatura depaseste 38C luati legatura cu medicul curant pentru a va recomanda doza corecta de antitermic; NU SE ADMINISTREAZA  PARACETAMOL PREVENTIV!!!
>>>

BEBELUSUL LA 3 LUNI

Luna a 3-a de viata vine cu multe noutati, pe drept vorbind este cunoscuta drept luna “bunei dispozitii”(colicile sunt din ce in ce mai rare iar dintisorii inca nu au aparut asa ca, bebelusul nu are altceva de facut decat sa se descopere si sa fie mai tot timpul bine-dispus). 

Copilasii s-au schimbat deja foarte mult, fizionomia este din ce in ce mai expresiva iar cresterea in greutate si lungime este spectaculoasa. Majoritatea au cu 2000-3000 g mai mult decat la nastere si, in medie cu 10 cm mai mult in lungime.

Dezvoltarea motorie :

 

  • capul este din ce in ce mai bine conturat, se modifica incet culoarea ochilor si a parului; musculatura cefei este din ce in ce mai puternica, astfel ca, multi dintre ei, reusesc sa-si sustina capul pentru cateva secunde, uneori chiar mai mult. Daca sunt pusi pe burtica(chiar se recomanda acest lucru pentru a tonifia musculatura cefei si a coloanei vertebrale) pot sa-si ridice capul fiind chiar incantati de aceasta descoperire; uneori chiar incearca sa “se tarasca” mai ales daca in fata lor este plasata o jucarie viu colorata;
  • daca sunt prinsi de manute si tractionati usor, au tendinta de a se ridica in fund, tinandu-si capul foarte bine, fara a-l scapa pe spate. Sunt recomandate astfel de exercitii care-l ajuta sa-si dezvolte mult musculatura si sa dobandeasca noi achizitii; nu vor fi ridicati in fund si, in niciun caz pusi intre perne; se pot executa mici “exercitii” de tipul “abdomenelor” fara insa a fi ridicati in pozitie sezanda. Desigur, nu vor fi fortati sa faca acest lucru, plecand de la premisa ca fiecare copil are propriul sau ritm de crestere atat fizic cat si motor;fiecare merge in ritmul sau si, au perioade foarte bune in care achizitioneaza tot felul de miscari, urmate de perioade ” moarte” in care, parca nu se mai intampla nimic nou;
  • cei mai multi dintre bebelusi au o intensa activitate motorie, in special de “pedalare”(culcati pe spate dau viguros din picioare si se manifesta zgomotos);
  • manutele nu mai sunt stranse, de multe ori le aduc in fata ochisorilor si incep sa le studieze; pot de asemenea sa apuce un obiect(cu toata palma) si, deseori il duc la gurita;
  • sunt atrasi de jucarii frumos colorate, stralucitoare dar, nu reusesc intotdeauna sa le prinda, deoarece inca nu apreciaza corect distanta.

In timpul baitei de seara  pot fi lasati mai mult timp in cadita deoarece incep sa se imprieteneasca cu apa si, sunt dornici de putina miscare. Apa nu trebuie sa fie foarte calda, eventual se pot adauga mici cantitati de apa mai calda daca cea din cadita s-a racit; incepand cu aceasta varsta pot face baie in cada(vana) mai ales ca exista colacei speciali care se ataseaza la nivelul gatului, oferindu-le o mare independenta si, in acelasi timp placere;
Trebuie scosi cat mai mult la aer, cu evitarea locurilor aglomerate si, asa cum ziceam in postarile anterioare sub nici o forma plimbati prin mall-uri sau dusi in locuri publice(restaurante, baruri). Vara vor fi scosi afara dimineata si spre seara, atunci cand temperatura nu este foarte ridicata si, vor avea intotdeauna capul acoperit cu o palarie, de preferinta de culoare deschisa. Este important de asemenea aplicarea unei creme de protectie solara, speciala pentru copii, cu factor de protectie cat mai ridicat (50).In anotimpul rece, chiar daca temperaturile sunt scazute, este obligatorie cura de aer, chiar daca se face in mai multe reprize, de preferat la orele amiezii; hainele trebuie adaptate temperaturilor iar in sezonul rece trebuie evitata acoperirea guritei/nasului cu fulare, esarfe.

Dezvoltarea psihica:

  • la aceasta varsta sunt din ce in ce mai prezenti, reactioneaza la vocile cunoscute, se bucura zgomotos la vederea mamei sau a persoanelor din anturaj; rad in hohote, chiuie de bucurie;poate sa apara si anxietatea sociala-scosi din mediul lor si in prezenta altor persoane necunoscute, chiar daca sunt in bratele mamei, pot plange minute in sir;
  • cand se trezesc din somn, rar plang, de cele mai multe ori stau singuri, isi privesc manutele sau piciorusele; reactioneaza la zgomote, intorc capul spre sursa de zgomot, privesc minute in sir un anumit obiect, sunt fascinati de jocul de umbre;
  • nu le place lumina intensa, nici cea naturala, nici cea artificiala.

In privinta somnului, acesta este din ce in ce mai regulat, dorm in medie cate 2-3 ore in timpul zilei(in mai multe reprize) iar noaptea pot avea perioade lungi de somn de circa 5-6 ore, uneori chiar mai mult; in camera trebuie sa fie aer curat, o temperatura de maxim 22 grade(pe durata noptii chiar cu un grad mai putin); copilul nu trebuie infofolit, la fel cum nu trebuie sa poarte caciulita in casa, nici chiar in timpul somnului sau dupa baie.

In poze: Tudor Chereches

Alimentatia:

  • la aceasta varsta, nu prea mai sunt probleme in privinta alimentatiei; secretia de lapte este constanta si continuu stimulata;
  • cantitatea de lichide este in medie de 160ml/kgcorp, adica pentru o greutate medie de 5500gr –  880ml/zi repartizata in 6 mese, uneori chiar 5 mese, in functie de preferintele copilasului. Laptele de mama, respectiv formulele de lapte praf sunt in continuare alimentele de baza si nu se recomanda inceperea diversificarii mai devreme de 6 luni decat in cazuri speciale.Ideal ar fi ca numarul de mese sa nu depaseasca 6, maxim 7 pe zi, deoarece in lunile urmatoare urmeaza diversificarea si, va fi dificil, daca nu exista cat de cat un orar fix al meselor. La aceasta se adauga greselile de alimentatie, din ce in ce mai frecvente care determina o crestere exagerata in greutate, cu consecinte pentru dezvoltarea ulterioara a micutului.

Este important ca bebelusul sa fie examinat de medic la aceasta varsta pentru a depista unele tulburari de nutritie, fie in sensul unui copil prea slab fie, de cele mai multe ori a unui copil prea grasut. In aceste cazuri,ca si in cazul tulburarilor de tranzit(constipatie) se recomanda respectarea orarului meselor si inceperea diversificarii cu sucuri de fructe(morcov, mere, portocale) pentru cei cu greutate peste medie iar pentru cei mai slabuti, uneori sunt necesare investigatii in ceea ce priveste orarul meselor, tipul alimentatiei, eventualele greseli facute in administrarea laptelui. Nu luati aceste masuri fara un consult medical si fara sa respectati recomandarile pediatrului!!!, diagnosticul de deficit ponderal, respectiv paratrofie(greutate peste limite) este stabilit de medicul pediatru care decide daca sunt necesare investigatii suplimentare si care va va oferi detalii legate si de regimul de masa.In privinta diversificarii  “fortate”se incepe cu o lingurita de suc, preferabil de morcovi, respectiv de mere pentru cei constipati dupa care se creste progresiv cantitatea cu cate o lingurita pe zi; dupa ce se obisnuieste cu un anumit fruct, se poate incerca cu piersica, portocale dar, tot treptat, in cantitati crescute progresiv pana cand se rezolva problema tranzitului. Dupa introducerea sucului de fructe, scaunul va deveni mai moale si-si va schimba culoarea. Se recomanda ca sucul de fructe sa se introduca la masa de ora 9-10(intre mic dejun si pranz).Chiar daca s-a introdus sucul de fructe nu se diversifica si alte mese pana la varsta de 6 luni si nici nu se creste cantitatea, aceasta fiind o exceptie pentru a evita administrarea medicatiei laxative!!! 


Jucarii recomandate:

Se prefera jucariile din material plastic(rezistent), cauciuc, lemn, nu foarte mici si, sub nici o forma jucarii care se pot descompune si, pe care le pot inghiti cu usurinta.
Foarte utile sunt cele de tipul caruselelor muzicale, pe care bebelusul le priveste fascinat. Intotdeauna trebuie supravegheati cand primesc o jucarie pentru ca, tendinta generala este de a duce orice obiect la gurita.
Jucariile trebuie sa fie viu colorate(atentie la vopselele care se iau cu usurinta, mai ales in contact cu saliva), stralucitoare si, eventual sa faca zgomot.
Se vor evita jucariile de plus, pentru ca sunt o sursa permanent de praf si microbi si nu pot fi curatate eficient asa cum se intampla cu cele din cauciuc sau material plastic.
Pentru copii cu alergii cunoscute(dermatita atopica, intoleranta la proteinele laptelui de vaca) sau cu boli alergice in familie sunt total contraindicate aceste jucarii de plus pentru ca, stocheaza o mare cantitate de praf si acarieni(microbi existenti in interiorul casei).

>>>

ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)

Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului din lunile 11-12, fiind considerata  o “trecere” catre alimentatia adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei temporare.

Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai redus. In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12 cm pe an; pentru o crestere armonioasa  fiind nevoie in continuare de o alimentatie diversificata care sa includa toate principiile nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata  reprezinta  o  “fundatie” durabila pentru deprinderea  unor obiceiuri alimentare sanatoase  si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani(uneori, mult mai devreme), parintii nu mai acorda o asa mare importanta nutritiei, iar  pana la aparitia problemelor de greutate, a diferitelor carente si tulburari digestive mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance sanatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.

Dupa varsta de 1 an se modifica si comportamentul copilasului la masa, fiind mult mai activi si mai curiosi de explorare, isi pierd repede rabdarea la masa, accepta cantitati mici de alimente, doar cat sa-si potoleasca foamea, fara sa apara senzatia de satietate; e important sa gestionati corect aceste situatii, sa evitati mancatul la televizor sau stiu eu, in fata calculatorului/tabletei, sa gasiti solutii pentru a evita mesele fractionate(din ora in ora spre exemplu).

In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi (de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in medie de 100 ml/kgcorp/zi.  Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile ; atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta “curba” corespunzatoare varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l “indopati” cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de mancare. La modul orientativ, portia unui copil mic(1-3 ani) reprezinta un sfert din cea a unui adult.

Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide(hidrati de carbon) si Lipide( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre(articol detaliat), Vitamine(articol detaliat) si Minerale. Nu exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice(numarul de calorii) fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata fiecarui copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in permanenta de ceva ” nou”.

Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta evitand atat carentele cat si excesul.

1. PROTEINELE

  • rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;
  • ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand 4,1 kcal;
  • in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram,  jumatate de origine animala, jumatate provenind din vegetale(cereale, legume, fructe,seminte, fructele oleaginoase-nuci,alune,migadale, caju,etc);
  • prin “decompunere” in organism elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia, 8 fiind esentiali (adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct din alimentatie);
  • cele cu valoare biologica mare(“de calitate”) sunt proteinele de origine animala(lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor;

a)carnea:

  • pui,gaina, curcan, peste, vita,iepure, ficat de pui/curcan – 40-60 g zilnic;
  • poate fi oferita la masa de pranz sau cina(daca este refuzata  poate fi “camuflata” sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);
  • carnea de porc,oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile si conservele de tip pate!!!!

b)ouale:

  • alimente indispensabile in regimul unui copil(recomandabil de 3-4 ori /saptamana), de  gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic(dupa varsta de 1 an se poate oferi “ou moale”-timpul corect de gatire 4 minute si jumatate);pot fi oferite si oua de prepelita insa nu se recomanda ca acestea sa fie consumate crude(“celebrele” cure de imunizare);
  • dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii) si albusul de ou; se admite totusi introducerea acestuia dupa varsta de 10 luni cu conditia ca pana la acea varsta sa nu fi existat reactii alergice de niciun fel.

c)lactatele:

  • laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa depaseasca 400-500 ml/zi ; se recomanda in continuare formulele de lapte praf adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici organismului;la cei alaptati se continua alaptarea, calitatile laptelui de mama raman aceleasi si dupa varsta de 1 an;

  • iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca,capra, urda, riccota, mozarella(bulgari), smantana,unt (consumat ca atare nu prajit);
  • se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata (le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi);

150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci

branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!

2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

  • au un important rol energetic si structural (creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din cereale (grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi(ideal ar fi sa lipseasca)
  •  ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;
  • in medie sunt necesare 10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta(mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale, legume, fructe;
  • painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala  in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grisul, pastele(mai ales cele integrale), porumbul, meiul,ovazul, orzul, tapioca; de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai consistenta;o optiune sunt si pseudocerealele care au in compozitie si o cantitate mare de protine si alti nutrienti benefici organismului(hrisca, quinoua, amaranth); pentru produsele in comert, cititi cu mare atentie eticheta, sunt multe sortimente care contin cantitati foarte mari de zahar;
  • cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie piticului pana la masa de pranz; de asemenea este benefic adaosul  de seminte(in, chia, canepa, dovleac crud, etc), la piureul de fructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari (iaurt, branza de vaci);
  • dulciurile (ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar;  in general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe , cozonac, branzoici, etc(pentru a evita in continua zaharul, la prepararea acestora pot fi folosite alternative:sirop de arar, agave, stevie). ciocolata nu trebuie administrata sub varsta de 3 ani.
  • fructe: – in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor (alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete (piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte, prajituri.


  • legumele : – preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate

3. LIPIDELE (grasimile):

  • foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai ales in  maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor vitamine (vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal;
  • trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
  • exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate

a)grasimile saturate:

  • provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
  • se  recomanda indepartarea grasimii vizibile(slanina), respectiv a grasimii subcutanate(pielea) de la carnea de pasare;
  • laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu/ridicat in grasimi, niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
  • untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D  insa consumat ca atare(pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la prajeli.

Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.

b)grasimile mononesaturate:

  • uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali (acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie ); uleiul de rapita este o optiune continand acizi omega in proportii ideale pentru nevoile organismului;

c)grasimile polinesaturate:

  • pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras(somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine (D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
  • uleiul de floarea soarelui – poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;

Mezelurile,(articol detaliat), afumaturile, carnea tocata, branza topita, margarina, produsele de patiserie( mai ales foietaje) nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3 ani, fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe.

Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale(mic dejun20-25 %, gustarea 110-15%, pranzul30% , gustarea 210-15%, cina 20-25% care trebuie  sa includa toate cele 5 grupe de alimente:

  • grupa I : lactate – pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi (untul, smantana, iaurtul, etc);
  • grupa II: carne, peste, organe, oua – furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale;
  • grupa III:grasimi de origine animala(carne, peste, unt,etc) si vegetala(ulei masline, floarea soarelui,rapita) necesare pentru aportul de acizi grasi;
  • grupa IV:cereale(grau, secara, porumb, orz, ovaz,etc) pentru aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare;
  • grupaV: fructele(100-150 g/zi) si legumele(200-300 g/zi):crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi “camuflate” sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.

Ideal ar fi ca toate  aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti mancarea…aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance singuri(chiar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri, plansete si multa truda din partea dumneavoastra.

La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa, apetitul si preferintele lui vor determina consumul zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de tipul “soldateilor”, experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.

Dintre alimentele interzise bebelusului (articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati progresiv crescande : sarea ( 1 g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3 ani), zaharul (maxim 10 g/zi- ideal sa lipseasca), albusul de ou, mierea de albine(la micul dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului), fructele de padure (cu precautie la cei cu antecedente alergice).

In schimb ramane o interdictie clara pentru:

  • mezeluri, conserve de carne, peste, pate
  • carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
  • margarina
  • ciocolata
  • condimente de tipul vegeta
  • laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)

Practic(cateva exemple):

a)mic dejun :

  • 200-250 ml lapte( formula adaptata varstei sau lapte de mama) eventual cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa;
  •  lapte cu cereale(ideal brute);
  • 200-250 ml lapte(formula sau lapte de mama)+ omleta (dintr-un ou) + o felie paine, bucatel de legume crude;

b)gustarea 1:

  • fructe proaspete(100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu seminte, cereale; nu se recomanda sucurile de fructe intre mese;
  • iaurt natural (100-150 g) cu fructe, cereale, seminte adaugate;
  •  branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

c)pranz:

  • supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) – 100-150ml;nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii suplimentare si va duce la refuzul piureului;
  • carne( pui,gaina, curcan ,iepure vita, peste, ficat) – 40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) – 100 g ; pot fi servite alaturi si bucatele de legume crude:rosie, castravete, ardei gras pentru a incuraja si consumul de legume crude;
  • desert (optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.

gustarea 2:

  • fructe proaspete (100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu cereale/seminte;
  • iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
  • branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

cina:

  • mamaliga cu branza si smantana – 100-120 g + lapte 200ml
  • budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte
  • cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte

Cele mai frecvente greseli:

  • excesul de lapte(peste 700ml pe zi este considerat exces, dezavantajul major fiind refuzul altor alimente, necesarul de calorii fiind acoperit insa din punct de vedere calitativ nu sunt asigurati nutrientii necesari);
  • abandonarea produselor proaspete;
  • excesul de proteine(printr-un consum exagerat de carne) si glucide(in special bauturile dulci:carbogasoase/necarbogasoase);
  • rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora intre mese;
  • folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de mici;
  • impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici);

Sfaturi practice:

  • respectati orarul meselor;
  • mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);
  • portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;
  • nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese  si nici rontaieli pana la masa urmatoare;
  • vorbiti-i despre mancare, in functie de varsta, implicati-l in alegerea meniului, dati-i “atentie” cand mergeti la cumparaturi, implicati-l in preprarea/servirea mesei;
  • oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.

>>>

CURS DIVERSIFICARE 21-28 SEPTEMBRIE 2017

Dragii mei,

 Diversificarea este o piatra de incercare pentru parinti, o provocare pentru bebelusul obisnuit doar cu gustul dulce al laptelui, o perioada de tranzitie/adaptare la noi gusturi, consistente, la un alt mod de a manca. Toate aceste schimbari necesita timp si rabdare dar si o informare corecta,bazata pe dovezi stiintifice si recomandari de ultima ora, diversificarea reprezentand fara doar si poate fundatia solida pentru o  alimentatie sanatoasa in urmatorii ani si implicit pentru o dezvoltare armonioasa

  Din rezumat:

  • Regulile generale ale diversificarii in consens cu recomandarile Societatii Europene de Nutritie Pediatrica si ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii;
  • Grupe de alimente,importanta acestora, ordinea introducerii;
  • Suplimentele alimentare– sunt necesare sau nu?
  • Alimentatia in situatii speciale(reflux gastro-esofagian, dermatita atopica, intoleranta la proteinele din laptele de vaca, gastroeneterocolite, constipatie, alergii alimentare);
  • Necesarul de lichide– apa/suc/ceai?
  • Exemple practice;
  • Borcanasele – pro/contra ?;
  • Probleme care pot sa apara in diversificare(tulburari digestive/reactii alergice/accidente);
  • Autodiversificarea -argumente pro/contra;
  • Alimente interzise bebelusului;
  • Controverse privind alimentatia bebelusilor;
  • “Caietul” cu retete pentru bebei;
  • Discutii libere, raspunsuri la intrebari;
  • Suport online dupa inceperea diversificarii

Cursul va avea loc la sediul cabinetului din str. Tache Ionescu nr 20 in zilele de 21, respectiv 28 SEPTEMBRIE 2017 incepand cu ora 17.00, durata fiecarei intalniri fiind de 3 ore; costul este 150ron/pers pentru ambele sedinte si include suportul tiparit al cursului. Parintii participanti vor primi un voucher cu o reducere de 20% la o consultatie de nutritie(pentru dansele sau pentru pitici).

INSCRIERI:

  • prin e-mail (pediatru@pediatrucluj.ro),
  • sms  (tel:0720032120) sau
  • telefonic: 0364738907( L-V intre orele 8-17.00). Pentru buna desfasurare a cursului si pentru ca dumneavoastra sa puteti participa activ si sa fiti 100% “ACOLO” nu este recomandat sa veniti cu piticii din dotare; cel mult, acestia pot fi adusi de catre tatici/bunici/bone pentru alaptare.    

                                                                         Va astept cu drag!

>>>

CURS ETAPE DE DEZVOLTARE – 1-3 ANI

Dragii mei,

        In ziua de azi avem la dispozitie o multitudine de informatii legate de cresterea si ingrijirea copiilor. Uneori, sunt prea multe, alteori, prea rigide si greu de pus in practica; unele dintre ele contradictorii, facand foarte dificila filtrarea informatiilor corecte si relevante. Pe langa faptul ca nu stim ce sa alegem, de multe ori nu punem in practica ceea ce invatam. In plus, multe recomandari medicale sunt in contradictie cu cele psihologice, astfel incat ca si parinti suntem pusi in mari incurcaturi. La toate acestea se adauga presiunea anturajului, fie ca vorbim de bunicii cu experineta, fie de rudele, prietenii, vecinii care tocmai au trecut prin aceste etape de inceput.

Acestea sunt doar cateva dintre motivele pentru care am conceput impreuna cu un psiholog(Alexandra GoreaCentrul Playfullearning) un curs despre Etapele dezvoltarii copiilor cu varste intre 1 si 3 ani.

etape de dezvoltare 1-2 ani

Printre alte motive pentru care sa alegi acest curs se numara si:

  • Primesti informatii validate stiintific;
  • Cursul imbina recomandarile medicale(pediatrice) cu cele psihologice;
  • Ai ocazia sa aplici ceea ce ai invatat deoarece vei primi un set de tehnici concret.

In cadrul cursului se vor aborda teme precum:

1. Evolutia cresterii si a dezvoltarii
2. Infectiile si colectivitatea
3. Alimentatia
4. Mersul si incaltamintea
5. Somnul
6. Mituri in dezvoltare
7. Suplimentele alimentare

8. Creierul copilului si importanta educatiei timpurii

9. Atasamentul la copii si relevanta sa pe tot parcursul vietii. Stilurile de atasament ale parintilor si cum acestea influenteaza copilul

10. Nevoile esentiale ale copiilor de 1-2 ani
11. Achizitii si etape ale dezvoltarii fizice, cognitive, sociale si emotionale in perioada 1-2 ani
12. Dificultati ale dezvoltarii (echilibrarea rolurilor, colicile si plansul, depresia, disciplina, fricile, somnul)

13. Adaptarea la cresa
14. Disciplina si setarea limitelor
15. Dificultati ale varstei 1-3 ani(somnul, depresia, probleme alimentare, imaginea de sine si stima de sine, rivalitatea  intre frati, deprinderea toaletei, fricile si anxietatea)
16. Abordarea Playful Parenting – jocuri specifice 1-3 ani

Cursul se va desfasura in doua sedinte  a cate trei ore fiecare(17.00-20.00). Ambele intalniri vor avea loc la sediul Playful Learning si Pediatru Cluj – strada Tache Ionescu nr 20, Cluj Napoca, pe 13 si 15 iulie 2015 incepand cu ora 17.00 Participantii vor primii suportul tiparit al cursului.

Pret: 150 ron/curs/persoana (include ambele sedinte si suportul tiparit al cursului)

Inscrierile se fac prin telefon la: 0364. 38.907(L-V intre orele 8.00-17.00) sau email la: pediatru@pediatrucluj.ro, respectiv contact@playfullearning.ro

>>>

99 MITURI SI SUPERSTITII- PARTEA A 2-A(34-66)

Continua seria miturilor si superstitiilor….

34. DENTITIA  TEMPORARA  si  PERIAJUL DENTAR:

  • multi parinti raman surprinsi cand, dupa aparitia primilor dintisori intrebandu-ma cam ce controale ar mai fi de facut le recomand un consult stomatologic si gasirea unui medic care sa urmareasca in timp dezvoltarea dentitiei; de cele mai multe ori intrebarea este una retorica…de genul “pai nu cad, de ce sa chinuim copilul la stomatolog?”…ba da, vor cadea la un moment dat(cel mai devreme in jurul varstei de 5-6 ani incisivii iar maselele 12-13 ani) insa pana atunci pot sa apara carii dentare, extrem de dureroase si care constituie “porti” de intrare pentru bacterii, masurile de preventie fiind mult mai utile si, cel mai important, nedureroase;
  • in plus, stomatologul va poate arata tehnica unui periaj corect(mai dificil de realizat la o varsta foarte mica, insa posibil sub forma de joc si prin imitarea comportamentului adultilor) si va poate sfatui in alegerea periutei si pastei de dinti;
  • pana ajungeti la stomatolog recomand calduros articolul dedicat igienei orale iar pentru cei mai mari articolul referitor la sigilare;

35. INTOLERANTA  LA PROTEINE vs INTOLERANTA  LA  LACTOZA:

  • confuzie foarte mare intre cele doua forme de intoleranta, deseori, mamica imi spune ca bebelusul sufera de intoleranta la proteine si primeste o formula fara lactoza;
  • proteina este o fractiune, un nutrient din lapte pe cand lactoza, este un alt nutrient care face parte din categoria zaharurilor(carbohidrati); sunt doua chestiuni total diferite, care se investigheaza diferit si, cel mai important se trateaza diferit;
  • intoleranta la proteinele din lapte nu este atat de frecventa pe cat se suspicioneaza, mai ales de la aparitia formulelor HA(hipoalergenice); nu orice durere de burtica, insotita de scaune cu mucus inseamna intoleranta; desigur, aceasta trebuie investigata iar daca suspiciunea se confirma trebuiesc luate masuri suplimentare, prima si cea mai importanta este continuarea alaptarii(in cazul celor exclusiv alaptati) cu excluderea produselor lactate din alimentatia mamei, monitorizand evolutia bebelusului si conducand diversificarea cu mai mare prudenta; in cazul celor alimentati cu lapte praf este necesara schimbarea formulei, in functie de intensitatea intolerantei, fie cu una HA(care contine hidrolizat partial de proteine) fie cu una speciala care contine hidrolizat complet de proteine; ambele situatii necesita o atentie sporita din partea pediatrului mai ales in ceea ce priveste alimentatia solida si momentul oportun in care se poate incerca desensibilizarea; detalii complete despre intoleranta la proteine gasiti aici;
  • intoleranta la lactoza este mult mai rara si, recunoaste doua forme, una congenitala(copilasul nu va tolera niciodata lactoza), din fericire rara si o forma dobandita, cel mai adesea dupa o infectie digestiva(enterocolita/gastroenterocolita) complet reversibila; in situatia unei intolerante dobandite, pediatrul va va recomanda o formula de lapte fara lactoza pe o durata limitata de timp(1-2 saptamani, uneori poate mai mult, in functie de fiecare afectiune in parte) cu revenirea la formula simpla dupa refacerea mucoasei intestinale, locul unde se scereta lactaza, enzima ce ajuta la digestia lactozei.

36. APA DE IZVOR/FANTANA – PURITATE sau RISC?

  • cu siguranta toti ne dorim ce este mai bun pentru copilul nostru iar imaginea idilica a unui izvor de munte sau a unei fantani ne va face sa credem ca acea apa limpede este ideala pentru copilul nostru; din pacate, nu este deloc asa, apele din izvoare si cele din fantani nu au un control strict al compozitiei si, cel mai frecvent se produce o ingerare  de nitrati, substante care se gasesc in mod normal in sol; acesti nitrati, in contact cu mucoasa digestiva se transforma in nitriti, deosebit de toxici care pot determina intoxicatie si chiar deces; chiar si cel mai “ascuns” izvor poate contine cantitati peste limita de nitrati, cantitatea acestora depinde foarte mult de panza freatica, de substantele care se formeaza prin putrefactia vegetalelor, de eventualii fertilizatori ai solului si, nu mai vorbesc despre deseuri menajere care din pacate se cam regasesc peste tot; nitratii din pacate nu se distrug prin fierbere asadar, pericolul este si mai mare in cazul consumului unei astfel de ape;
  • pe langa pericolul nitratilor, exista si cel al diverselor infectii, incepand de la cele virale pana la cele bacteriene si chiar cu oua de paraziti, motiv pentru care v-as sfatui din suflet sa evitati sa beti din izvoare si fantani fara sa stiti sigur ca acea apa are o compozitie testata si corespunzatoare;

38. ” SE  CERE  BOTEZAT” sau COLICILE-S DE VINA?

  • stim cu totii cat de grele sunt primele saptamani de viata, adaptarea atat a parintilor cat mai ales a bebelusului este anevoioasa si, cand credem ca am scapat de una, dam de alta; colicile(articol detaliat) reprezinta o importanta provocare si orice mamica ar face orice-i sta in putinta sa scape bebelusul de durere si agitatie; dati-mi voie sa ma indoiesc de partea religioasa, are si aceasta rolul ei insa eu “raspund” de partea medicala si pot oferi recomandari si sfaturi in aceasta directie;
  • asadar, atunci cand bebe plange, se agita, se “chirceste” luati legatura cu pediatrul, cu siguranta veti primi recomandari utile.

39. SUCULETELE, VITAMINELE  si  HIDRATAREA

  • practica curenta  si din pacate inca foarte  frecventa, mai ales in cazul bebelusilor nascuti toamna si care ajung in jurul varstei de 2-3 luni in anotimpul rece;
  • indiferent de anotimp si de varsta(cel putin pana la 6 luni) suculetul nu are ce cauta in alimentatie, nu aduce nimic benefic, poate niste zaharuri inutile si un pic(uneori mai mult) de suprasolicitare digestiva tinand cont de imaturitatea tubului digestiv; personal, in cazuri foarte, foarte rare le recomand si eu, mai ales cand ma confrunt cu  cazuri de constipatie rebela in care s-au facut toate investigatiile necesare si s-a exclus o cauza organica, situatie in care punem in balanta riscul de administrare a acestor sucuri cu cel de administrare de laxative;
  • nici dupa inceputul diversificarii nu sunt recomandate, mult mai nutritive si mai complexe sunt fructele ca atare, cu aport net superior de fibre, vitamine si minerale; cel mult sucul de rodie, fruct dificil de administrat la o varsta mica si care este foarte bogat din punct de vedere al constituientilor;
  • hidratarea  la peste 6 luni poate fi acoperita de apa(articol detaliat) la fel cum laptele(de mama, formula) si restul alimentelor la un copilas de peste 6 luni pot aduce necesarul hidric, sucul intre mese fiind CONTRAINDICAT!!!

40. INSTINCTUL  MATERN sau MAMA  STIE  CEL  MAI  BINE?

  • de multe ori intreband mamica de ce a venit la cabinet aud ceva de genul”instinctul meu imi spune ca ceva este in neregula”…nimic mai adevarat…o mama simte atunci cand ceva este in neregula cu puiul ei, de  multe ori debutul unei afectiuni(cel mai adesea infectii virale) este intuit de mamica inca inainte de a aparea orice fel de simptom; mama isi cunoaste cel mai bine puiul iar instinctul face parte din noi; de aici si pana la a pune la indoiala un diagnostic sau un tratament este cale lunga…experienta imi confirma asta, zeci de mamici mi-au relatat vizite la medic, diagnostice, tratamente si hotararea(bazata pe instinct si uneori si pe alte pareri ale mamicilor din anturaj)de a nu administra tratamentul recomandat. Perfect de acord pana aici…daca un medic nu v-a castigat increderea  aveti tot dreptul(si trebuie sa faceti asta) sa mai cereti o parere medicala, sa gasiti medicul cu care puteti comunica si in recomandarile acestuia sa aveti perfecta incredere.
  • personal, am o vorba cu parintii “mei” si anume, eu ca si medic, impreuna cu dansii ca si parinti, suntem PARTENERI, scopul nostru este comun, sanatatea copilului este cea mai importanta si, atat eu cat si dansii facem tot ceea ce ne sta in putinta pentru a reusi. Am toata convingerea ca marea majoritatea a medicilor gandesc si procedeaza la fel;
  • asadar, dragi mamici(si tatici) instinctul functioneaza, are rolul sau “prevestitor” dar, cu siguranta nu poate inlocui un consult medical si nici nu poate fi folosit ca si “scuza”; mama cu siguranta isi stie cel mai bine copilul dar si medicul, dupa ani de studii si experienta stie cand, cum si cu ce trebuie tratat un copil.

41. TUNSUL  si  FONTANELA:

  • asa cum spuneam in prima parte dedicata miturilor, fontanela nu este “bau-bau”, poate fi atinsa, mangaiata, spalata, pieptanata; din aceeasi categorie face parte si tunsul;
  • indiferent de varsta, copilasul poate fi tuns avand insa grija sa nu ranim pielea capului mai ales daca sunt folosite foarfece, lame sau chiar si masini de tuns;
  • in ceea ce priveste tunsul si firul de par, asa cum am mentionat in prima parte a articolului nu exista sustinere medicala deci, din acest considerent nu este necesar sa-l aplicati.

42. FEBRA, MUCII si ERUPTIA DENTARA:

  • cred ca este de departe “mitul” cu care ma confrunt cel mai des si care uneori, face ca un copil sa nu fie investigat, nici macar consultat zile la rand, in contextul prezentei si persistentei febrei;
  • febra este un mecanism de aparare, benefic organismului, care ne “arata” ca ceva nu este in regula; poate sa apara inclusiv in eruptia dentara insa, intotdeauna constituie un diagnostic de excludere; altfel spus, se exclud orice alte cauze infectioase(incepand cu banalele raceli, eruptii virale pana la otite, infectii urinare); abia dupa ce am exclus aceste cauze, putem concluziona ca febra este determinata de dinti si nu de altceva; in prima zi de febra, in absenta altor simptome cum se intampla cel mai frecvent nici nu este necesar un consult medical, medicul s-ar putea sa nu “gaseasca” nimic, febra fiind primul simptom, restul apar variabil la 24-48 de ore dupa aparitia acesteia; este insa important sa luati legatura cu medicul curant, acesta va va oferi informatii despre cum trebuie sa combateti febra(articol detaliat), ce masuri suplimentare trebuie sa luati si cand sa va “alarmati”;
  • mucii, la fel ca si febra sunt mereu pusi pe seama eruptiei dentare si, “ignorarea” lor a condus de multe ori la complicatii, la suprainfectare si la migrarea lor inspre ureche, favorizand otitele; o relatie indirecta exista, eruptia dentara favorizeaza “cuibarirea” unor virusi si, suprapunerea acestora peste eruptia dentara; deseori dintii “vin” cu rosu in gat si secretii nazale(banala raceala sau rinofaringita acuta); de aici si pana la a da vina pe dinti este cale lunga, fiecare afectiune in parte trebuie corect tratata si urmarita evolutia

43. LAPTELE de  VACA –  BUN sau RAU?

  • deseori ma confrunt cu intrebarea:“de ce nu recomandati lapte de vaca, cu el am crescut si noi si parintii si bunicii nostri…?”; ca sa raspund complet ar trebui sa  scriu un articol exclusiv despre laptele de vaca, despre beneficiile lui dar mai ales despre riscurile de a inlocui precoce laptele de mama sau formulele de lapte; aceste riscuri sunt pe termen lung, nu se “vad” in primii ani de viata ci se reflecta mult mai tarizu, consecintele fiind in primul rand pe tubul digestiv, incepand cu tulburari ale tranzitului intestinal(fie constipatie, fie diaree, fie acel “intestin iritabil” de care sufera peste 30% din populatie), diferite afectiuni alergice care se transmit si generatiilor viitoare, boli inflamatorii intestinale, afectiuni renale si nu in ultimul rand supraponderabilitate/obezitate;
  • recomandarile generale sunt de alaptare cel putin 1-2 ani iar in lipsa laptelui de mama administrarea unei formule de lapte praf care are o compozitie “reglata”, corespunzatoare necesitatilor  nutritionale ale unui organism in crestere dar care are o toleranta digestiva limitata din cauza imaturitatii tubului digestiv;
  • laptele de vaca  poate fi oferit dupa inceputul diversificarii dar numai ca si INGREDIENT, ca si component al meselor diversificate  si nu ca si masa de sine statatoare; se stie ca in jurul varstei de 8-9 luni marea majoritate a bebelusilor au diversificate cele 3 mese, prima si ultima ramanand pe baza de lapte; ei bine, acest lapte se recomanda a fi lapte de mama iar, in lipsa acestuia o formula corespunzatoare varstei copilasului.
  • asadar, nu toate produsele alimentare cu care am fost hraniti noi sunt potrivite, medicina a mai evoluat, s-au facut nenumarate studii care au demonstrat rolul negativ atat al diversificarii precoce(uneori incepand chiar cu varsta de 6 saptamani) cat si al introducerii precoce a laptelui de vaca iar invocarea profitului firmelor de lapte praf nu este un argument in acest sens; personal, nu am avut, nu am si cu siguranta nu voi avea nicio legatura cu aceste firme, recomand si sustin alaptarea cat mai indelungata insa, in acelasi timp, recomand lapte praf in lipsa  laptelui de mama.

44. INFASAREA – PRO sau CONTRA?

  • daca cu ceva ani in urma, infasarea bebelusilor era o obisnuinta,practicandu-se pana la cateva luni de viata, in prezent este foarte rar folosita, indeosebi in maternitati, unde toti bebelusii sunt “franzelute,sarmalute”;
  • infasarea a pornit de la ideea conform careia, adaptarea la mediul extrauterin este mult mai facila daca sunt inhibate miscarile necontrolate(spasmele, reflexele), bebelusul fiind obisnuit din burtica cu un spatiu foarte limitat care-i oferea caldura si confort; reflexele arhaice intrerup de multe ori somnul nou-nascutilor iar pentru a-l prelungi se recurge la aceasta metoda; cel mai semnificativ reflex este reflexul MORO(reflexul de imbratisare) care apare involuntar si poate fi favorizat de zgomote puternice, de suflarea brusca pe fata copilului, de tragerea scutecutul aflat sub el si care consta in extensie si abductie rapida a membrelor superioare cu revenire lenta la pozitia initiala in flexie si adductie; altfel spus, mainile le ridica in sus si inspre el ca si cum ar schita o imbratisare; acest reflex dispare in jurul varstei de 4 luni, maxim 6 luni; persisitenta reflexului dupa varsta de 6 luni sau manifestarea lui doar unilateral ridica suspiciune de afectare neurologica, necesitand o evaluare completa in acest sens;
  • avantajul infasarii ar fi reprezentat de linistirea bebeluslui, incercand sa mimam un mediu asemanator celui intrauterin si sa ajutam la adaptarea mai rapida;  un alt avantaj ar fi acela de a preveni zgarieturile la nivelul fetei; in aceasta situatie cel mai indicat si simplu este sa taiem unghiile bebelusului chiar daca va fi o mare provocare; si colicile beneficiaza de pe urma infasatului, caldura pe care o resimt la nivelul burticii scade spasmul si ajuta la diminuarea intensitatii si frecventei colicilor; personal nu recomand infasarea decat cel mult in prima luna de viata;
  • dezavantajul major este in cazul copilasilor care se nasc cu displazie de sold(anomalie congenitala la nivelul articulatiei soldului), situatie in care infasarea poate face mai mult rau decat bine, ortopezii  containdicand infasarea inca din primele zile de viata;
  • un alt dezavantaj este cel al pericolului de sufocare daca infasarea se practica pana la 3-4 luni, varsta la care multi copii reusesc sa se intoarca iar, neputandu-se misca,  exista riscul de a se intoarce cu fata in jos si, neputand sa revina la pozitia initiala apare acest risc;
  • nu in ultimul rand, prin infasare putem favoriza supraincalzirea bebelusului cu aparitia “bubitelor de caldura”, leziuni care se pot suprainfecta daca continua infasarea si persista caldura excesiva la nivelul pielii;

45. ANEMIA  si  SPANACUL:

  • cu totii stim desenele cu Popey marinarul in care acesta devenea extrem de puternic dupa consumul de spanac; deseori cand diagnostichez cazuri de anemie, mamicile imi spun “cum este posibil?…mancam spanac de 2-3 ori pe saptamana”; as putea spune ca este un mit continutul mare de fier al spanacului, multe alte alimente contin mult mai mult fier decat spanacul(articol detaliat);
  • spanacul este o planta desosebit de bogata in nutrienti, continand cantitati mari de vitamine(A,B12,C,E,K) si minerale(calciu, fier, magneziu, potasiu.etc) precum si acid folic si fibre; marea majoritate a acestor principii active se pierd prin fierbere, fiind indicat consumul crud, fie sub forme de salate, fie sucuri; contine foarte multi oxalati de aceea se recomanda a fi intodus dupa varsta de 7-8 luni in alimentatia bebelusilor iar ideal este doar sa-l oparim, nu sa-l fierbem iar apa in care l-am preparat nu se foloseste la preparea piureului; in plus, oxalatii pe care-i contine pot inhiba absorbtia atat a fierului cat si a calciului, motiv pentru care nu trebuie administrat in exces; contine de asemenea multi nitrati care in organism se pot transforma in nitriti, deosebit de toxici mai ales pentru organismul unui bebelus; de asemenea, prin reincalzirea spanacului se creste cantitatea de nitriti si nitrozamine, ambele foarte toxice;

46. ANTIBIOTICUL – “BATA-L  VINA”:

  • din 1929 de la descoperirea penicilinei milioane de oameni au fost salvati de antibiotice, boli “incurabile” au ajuns sa poata fi tratate si astfel a crescut speranta de viata si calitatea vietii; din pacate a aparut si reversul si anume consumul in exces al acestora cu sau fara justificare, aspect ce a condus la cresterea rezistentei microbiene;
  • nu orice rosu in gat sau diaree necesita antibiotic, biseptolul(sumetrolimul) si augmentinul(amoxicilina/acid clavulanic) au devenit din pacate medicamente indispensabile din “farmacia de acasa”; acestea ca si restul antibioticelor ar trebui administrate strict in cazuri selectionate si evident dupa confirmarea infectiei bacteriene; din pacate nu se intampla asta si obiceiul de a da antibiotic dupa 3 zile de febra sau in caz de persisitenta a simptomelor(respiratorii, digestive) este unul gresit atat timp cat nu s-au facut investigatii suplimentare; intr-o viroza(cum sunt marea majoritate a infectiilor la copii) administrarea antibioticului NU PREVINE  suprainfectarea bacterianasi nici nu FAVORIZEAZA vindecarea, virusul nu este influentat de administrarea de antibiotic; mai mult, se poate asocia o disbioza intestinala(alterarea echilibrului florei intestinale) care poate prelungi si agrava starea de boala; febra nu inseamna infectie bacteriana, majoritatea bolilor virale evolueaza cu febra, aceasta nu constituie un criteriu de tratament antibiotic;
  • mai mult, daca la ultima infectie(de orice natura) ati primit antibiotic si evolutia a fost favorabila nu inseamna ca si la infectia actuala este indicat antibiotic, mai ales daca-l administrati fara consultul si sfatul medicului; spun asta deoarece, deseori ma confrunt cu asemenea situatii la cabinet, in care copilasii primesc antibiotice, de multe ori pe suspiciuni ale parintilor, convinsi ca, fiind aceleasi simptome este nevoie de acelasi tratament;
  • desigur, exista si situatia inversa, in care, se recomanda antibiotic iar parintii decid sa nu-l administreze; iarasi vorbesc din experineta, avand multe cazuri de infectii bacteriene confirmate(respiratorii, digestive, urinare, etc) unde in urma analizelor s-a identificat clar bacteria raspunzatoare cu antibiograma corespunzatoare; noi medicii,diagnosticam si recomandam diverse tratamente bazandu-ne pe cunostintele si experienta acumulata, pe un diagnostic corect si complet insa decizia de a urma un tratament apartine in exclusivitate parintilor; nu sunt deloc adepta administrarii antibioticelor pe “banda rulanta” insa sustin cu tarie ca exista situatii in care acestea sunt absolut necesare;

 47. SCUTECUL  si “CRACANEII”:

  • purtatul scutecelor, chiar si a celor textile nu determina “cracanarea” picioarelor; aspectul de paranteza, de “O” este normal in primele luni dupa initierea mersului si, se datoreaza imaturitatii atat a sistemului osos si muscular cat si a celui nervos iar pe masura ce mersul devine din ce in ce mai corect, acest aspect dispare; desigur daca nu exista semne de rahitism care impun investigatii suplimentare si tratament de corectie, cel mai adesea prin suplimentarea dozei de vitamina D si/sau papucei ortopedici; de aceea, pe langa controlul ortopedic pentru screeningul displaziei de sold(recomandat a fi efectuat intre 4 si 6 saptamani de la nastere) este indicat un control dupa varsta de 1 an, mai exact dupa 2-3 luni de mers nesustinut;
  • o mentiune suplimentara este necesara in cazul bebelusilor diagnosticati cu displazie de sold sau imaturitate in dezvoltarea soldului cand, se recomanda fixarea in abductie(“cracanarea picioarelor”, aspect de “M” al acestora) prin purtarea a doua pampersuri; aceasta masura neinvaziva are rolul de corectie si, in niciun caz nu va determina deformari la nivelul membrelor inferioare; asadar, dragi parinti, daca primiti o astfel de recomandare, urmati-o, este masura cea mai “primitiva” si neinvaziva de rezolvare a displaziei;

48. LAPTE  GRAS/SLAB:

  • cu siguranta ati auzit replici de genul: “nu prea a crescut in greutate, sigur laptele meu e slab si are nevoie de lapte praf sau mancarica”  sau “laptele meu este prea gras, bebelusul meu are o greutate peste limita, e nevoie sa-l mai pacalesc cu ceai sau sucuri de fructe” sau “se trezeste des noaptea, laptele meu e transparent deci sigur nu-i asigura toate nevoile” si, lista ar putea continua;
  • ce vreau eu sa subliniez este ca, compozitia laptelui de mama se adapteaza nevoilor bebelusului, fiind un proces hormonal(neuro-endocrin) foarte bine reglat; primul lapte este mai slab pentru a potoli senzatia de sete, urmatorul este mai bogat in grasimi pentru a aduce caloriile necesare; laptele se produce pe principiul cererii si ofertei iar daca bebelusul creste bine in greutate nu este nevoie nici de completare cu lapte praf, nici de diversificare precoce; mai mult, cantitatea de lapte nu trebuie cunatificata nici prin durata suptului(care poate fi de 5-10 minute la 3-4 luni) si nici dupa consistenta sanilor(acestia nu mai devin tensionati in momentul in care secretia s-a stabilizat si bebelusul papa aproximativ aceeasi cantitate de lapte); la fel, supturile dese nu semnifica insuficienta secretiei lactate ci pot fi expresia unui puseu de crestere;

49.APA  RECE, INGHETATA  SI  “ROSUL  IN GAT”

  • “rosul in gat”, altfel spus angina acuta sau rinofaringita acuta sunt infectii(de cele mai multe ori produse de virusi) si nu au nicio legatura directa cu consumul alimentelor reci; 10% din populatie prezinta intr-adevar o sensibilitate marcata la rece insa aceasta sensibilitate cel mai probabil a fost indusa si intretinuta de evitarea consumului de alimente mai reci;  atunci cand se consuma alimente foarte reci(valabil si pentru cele foarte fierbinti) se pot produce leziuni la nivelul mucoasei bucale si a faringelui, laringelui, leziuni care pot favoriza “cuibarirea” unor virusi sau, pot determina o jena(temporara), din cauza afectarii mucoasei digestive;
  • cel mai adesea am intalnit situatia in care se ofera copiilor iaurtul incalzit sau lasat 2-3 ore la temperatura camerei; sfatul meu este sa-l administrati rece, nu necesita incalzire, copilasii dvs nu vor raci daca papa iaurtul direct din frigider; pentru cei mai mari, este permis consumul de inghetata, evident fara a face excese din cauza cantitatii mari de zaharuri; de asemenea, de multe ori imi spun parintii ca bebelusii refuza sa bea apa(dupa varsta de 6 luni); nu este obligatoriu sa bea apa mai ales daca sunt alaptati, insa, de foarte multe ori situatia s-a remediat in momentul in care le-a fost oferita o apa putin mai rece(la 16-18C) si nu la temperatura camerei;

50. BEBELUSUL  IN OGLINDA  –  JOC  sau  SUPERSTITIE?

  • categoric SUPERSTITIE;
  • descoperirea oglinzii si jocul in oglinda este unul din cele mai populare jocuri la varsta de bebelusi; in popor exista insa destule supersititii legate de oglinda, una dintre ele “spunand” ca, daca se priveste in oglinda bebelusul va vorbi foarte tarziu sau, daca este vorba de fetita aceasta nu se va casatori niciodata, in casele cu fetite fiind total interzise oglinzile;
  • toate acestea sunt mituri iar bebelusii nu trebuie privati de distractia cu oglinda;

51. ALIMENTELE  ALERGENICE – “NOUTATI”  IN  DIVERSIFICARE

  • recomandarile actuale ale Societatii Europene de Nutritie Pediatrica sunt pentru a nu evita introducerea alimentelor cunoscute ca fiind alergenice in primul an de viata, aici incluzand ouale, pestele, fructele de padure, etc; mai mult, glutenul, atat de “hulit” in ultimii ani se recomanda a nu fi introdus inainte de 4 luni dar nici dupa 7-8 luni(articol detaliat despre boala celiaca/intoleranta la gluten)
  • toate aceste alimente “alergenice” trebuie sa respecte regula alimentului unic pe zi dar si a cantitatii progresive, fara a face similitudini de genul, am introdus zmeura, sigur tolereaza murea, spre exemplu;

 52. VACCINAREA  ANTIROTAVIRUS – “ADIO” DIAREE?

  • de multe ori confruntandu-ma cu un caz de diaree, parintii imi spun “cum se poate sa faca diaree, doar l-am vaccinat?”; raspunsul este cum nu se poate mai simplu: vaccinarea este impotriva rotavirusului(articol detaliat-infectia cu rotavirus) si nicidecum nu protejeaza fata de multi alti virusi cu tropism digestiv la care se adauga numeroase bacterii care pot duce la enterocolita(articol detaliat);
  • asadar, vaccinarea impotriva rotavirusului nu ofera nicio protectie fata de infectiile digestive, exceptand-o pe cea cu rotavirus; recomandarea mea este ca la primele semne de diaree, varstauri sa luati legatura cu medicul curant sau sa mergeti intr-un serviciu de urgenta, pericolul de deshidratare este cu atat mai mare cu cat varsta copilului este mai mica;

53. LEGANATUL  si  AFECTAREA CEREBRALA

  • leganarea este una din marile placeri ale bebelusilor, miscarile lente le amintesc de mediul intrauterin, de miscarile mamei iar repetarea acestor miscari dupa nastere ii ajuta la adaptare, la linistire, somn, la calmarea colicilor rebele; sunt in acest sens diverse tehnici, incepand de la leganarea in brate sau pe picioare(de cele mai multe ori pe o perna) pana la patuturile cu leagan sau diferite dispozitive, unele din ele chiar si cu vibratii; atunci cand aceasta leganare este blanda, cu miscari foarte lente care nu au ca rezultat “tremurul” intregului corp al copilului nu este nicio problema, puteti lega copilul, oferindu-i momente de liniste;
  • dezavantajul major insa, cu consecinte negative este sindromul zgaltairii bebelusului(SBS- Shaken Baby Sidrom) care desigur apare atunci cand miscarile celui care leagana bebelusul sunt deosebit de agresive,violente, bebelusul practic nu mai este leganat ci “scuturat”; in urma acestor miscari, creierul poate suferi leziuni majore incepand de la hemoragii, hematoame(acumulari de sange la nivel cerebral) pana la edem cerebral(inflamarea creierului), suferinta cerebrala instalata putand fi permanenta sau in cazul cel mai tragic sa conduca la deces;

54. LAPTE  PRAF IN  MATERNITATE vs ALAPTARE

  • asa cum am mai spus-o de nenumarate ori, laptele praf nu este inamicul public numarul 1; in absenta laptelui de mama, reprezinta varianta cea mai indicata cu atat mai mult cu cat vorbim de un nou-nascut; deseori, imediat dupa nastere, chiar daca mamica  a beneficat de  “ora magica”(sau macar de 5-10 minute cu bebelusul sau), are informatii pertinente si ajutor specializat(consultanti in alaptare) e posibil sa nu apara lapte din primele ore; sunt foarte multe situatii care pot sa apara, incepand de la mameloame ombilicate, fren lingual mai scurt pana la complicatii aparute dupa nastere, si care sa necesite administrarea temporara fie a laptelui praf, fie a unor solutii glucozate; este foarte important sa prevenim hipoglicemia nou-nascutului, hipoglicemie care poate determina convulsii ce pot lasa sechele neurologice;
  • foarte important de precizat, este faptul ca, 1-2 mese de lapte praf in maternitate nu sunt sinonime cu absenta alaptarii iar dezvoltarea ulterioara a bebelusului va fi absolut normala; bebe va fi pus la san ori de cate ori cere si cu siguranta se va ajunge la alaptare exclusiva;
  • mitul potrivit caruia bebe a primit lapte praf in maternitate si nu vrea sa suga trebuie desfintat; acasa, in mediul lui,in atmosfera de calm si liniste,  pus “non-stop” la san pentru stimularea secretiei lactate, eventual apelat la mameloane artificiale si/sau muls si oferit cu biberonul se poate ajunge in cateva zile la alaptare exclusiva; nu uitati sa cereti ajutor ori de cate ori simtiti nevoia, merita orice sacrificiu pentru a beneficia de laptele de mama, macar in primele 6 luni de viata.

55. IMUNOSTIMULATORUL  MINUNE ?

  • mi-as dori din suflet sa-l pot recomanda insa din pacate nu exista; cu siguranta daca ar exista, racelile, otitele, bronsiolitele, laringitele nu si-ar mai face de cap, mai ales in primii ani de colectivitate iar copilasii nu ar trece dintr-o infectie in alta; din pacate, orice am folosi, imunitatea se dobandeste trecand prin infectii;
  • o alimentatie sanatoasa, alaptarea cat mai prelungita, curele de aer, produsele apicole, fructele de padure, extractele din plante si muguri(preparatele gemoterapice) pot creste capacitatea de aparare a organismului insa, din pacate de cele mai multe ori nu previn infectiile ci doar ajuta in lupta cu ele;
  • schemele de imunostimulare(articol detaliat) pot sa fie eficiente in unele cazuri insa, in altele s-au dovedit total ineficiente astfel incat va recomand sa nu le administrati “dupa ureche”, chiar daca vecinului, prietenilor le-au fost de folos; inainte de a administra orice fel de supliment, sfatuiti-va cu medicul curant, acesta cunoaste cel mai bine istoricul medical al copilului si va poate da informatii suplimentare;

56.MARGARINA vs UNT

  • chiar daca compozitia margarinei a fost mult revizuita in ultimii ani, aceasta nu va inlocui niciodata untul care este o grasime naturala, fara aditivi adaugati si care consumat cu moderatie(atat de  bebelusi dupa  inceperea diversificarii cat si de copilasii mai mari) va aduce numai beneficii; atentie la formele de unt tartinabil, multe dintre ele nu contin doar grasimi naturale ci au adaosuri de grasimi vegetale, de tipul celor existente in margarina;
  • pe de alta parte, margarina nu contine nimic natural iar reclamele in care se promoveaza ca fiind un produs sanatos si indicat in alimentatia copiilor sunt doar strategii de marketing; ea este rezultatul unui proces industrial, in urma unor reactii chimice, grasimile in stare lichida(de origine vegetala) sunt transformate in grasimi solide, unele sortimente fiind imbogatite cu acizi omega si/sau vitamine;

57. LAPTELE PRAF si IO-ul

  • din seria efectelor “negative” ale laptelui praf merita mentionata si legatura cu nivelul de inteligenta; de multe ori am auzit printre mamici remarca potrivit careia, copilasii alimentati cu lapte praf nu se dezvolta din punct de vedere intelectual la fel ca cei alaptati; am spus-o si o repet, in absenta laptelui de mama, laptele praf este cel mai indicat, fiind un produs care tinde sa “imite” compozitia laptelui de mama; cu siguranta nu se va ajunge la copierea laptelui de mama insa progresele pe care le-a facut medicina, atat in ceea ce priveste stabilirea/cunoasterea compozitiei laptelui de mama cat si a “prepararii” laptelui praf, fac ca acesta sa fie recomandat atunci cand mama nu poate alapta; am sustinut si voi sustine in continuare alaptarea insa acolo unde din diverse motive s-a ajuns la laptele praf , le asigur pe mamici ca, dezvoltarea copilasilor(atat fizica cat si psihica si motorie) va fi una corespunzatoare;
  • sunt intr-adevar numeroase studii intreprinse de universitati celebre in care s-a demonstrat o diferenta intre rezultatele la diferitele teste de inteligenta, diferenta fiind in favoarea celor alaptati;  explicatia este data de nivelul mult mai crescut de acizi omega din laptele de mama, comparativ cu laptele praf, acizii omega fiind recunoscuti pentru rolul lor in dezvoltarea cerebrala; de asemenea, mamele care in sarcina si apoi in alaptare consuma alimente bogate in acizi omega ofera un plus de sanatate bebelusilor; de aici si pana la a sustine ca cei alimentati cu lapte praf nu se vor dezvolta normal este cale lunga

58. FULARUL – AJUTOR sau INAMIC?

  • in sezonul rece,  dintre putinii copilasi care sunt scosi afara marea majoritate au fularul aplicat pe gura sau, si mai rau atat pe gura cat si pe nas iar celor mai mari li se spune cu insistenta sa nu vorbeasca caci vor raci; nu mai vorbim de jocul in zapada, bulgareala sau “prinsul” fulgilor de zapada in gurita; acestea sunt motive de bucurie iar copii au nevoie de astfel de bucurii fara sa fie ingraditi in vreun fel; daca sunt imbracati corespunzator(atentie, nu infofoliti sa nu se poata misca) cu siguranta nu vor raci ci se vor incarca cu energie, vor manca mai bine iar somnul va fi mai profund si mai odihnitor;
  • aplicarea fularului pe gura, va duce la un “condens” din cauza respiratiei, fularul se va raci foarte mult, va creste umiditatea si astfel se poate favoriza “cuibarirea” vreunui virus; nasul nu trebuie acoperit, este dotat cu un “filtru” care incalzeste aerul in asa fel incat sa protejeze mucoasa cailor respiratorii;

59.”MANCATUL” MANUTELOR – BEBELUSUL  E “GATA” DE  DIVERSIFICARE

  • introducerea manutelor in gurita este o mare performanta pentru bebelusi, in primele luni mainile fiind cel mai des folosite; in plus, gurita este “organ de explorare”, testand  consistente, temperaturi, texturi sau chiar si gusturi; le place sa-si “molfaie” mauntele iar uneori chiar le sug cu pofta;  se enerveaza cand nu incap amandoua in gurita, uneori isi mai provoaca greturi/varsaturi prin excitarea bazei limbii; toate acestea sunt metode “primitive” de explorare si foarte rar constituie un semn de foame; in niciun caz nu se va incepe diversificarea luand in calcul aceste manifestari daca bebelusul nu a implinit varsta de 6 luni;dupa varsta de 4 luni pot fi semnul eruptiei dentare chiar daca la nivelul gingiilor nu se vad semne iminente de eruptie dentara; ascensionarea dintilor si implicit un disconfort la nivelul gingiilor este prezent cu mult inainte sa apara dintisorii iar frecandu-si manutele de gingie isi mai amelioreaza acest disconfort;
  • in momentul in care pot manipula jucarii sau diverse alte obiecte si acestea vor fi introduse in gurita, este nevoia de cunoastere, nevoie care poate persista chiar si dupa varsta de 1 an cand, este foarte important sa fie supravegheati deoarece pot introduce in gurita diferite obiecte si/sau substante care pot provoca accidente serioase;

60. ROR-ul  si AUTISMUL

  • vaccinarea ROR cred ca a starnit cele mai mari controverse in ultimii ani, asocierea cu autismul si cu alte boli grave este din ce in ce mai des invocata; din punct de vedere medical, nu exista studii care sa ateste o relatie directa intre autism si vaccinarea ROR; din pacate vaccinarea a scazut dramatic in ultima perioada in Romania iar riscul afectarii imunitatii de grup este foarte mare;
  • recomand parintilor inainte de vaccinare sa se informeze din surse credibile, sa discute cu medicul curant, sa citeasca despre bolile care pot fi prevenite prin vaccinare si de complicatiile care pot sa apara in cazul contactarii unei astfel de infectii;

61.FONTANELA  si VITAMINA D

  • discutand cu parintii despre vitamina D si modul acesteia de administrare am aflat de nenumarate ori ca, administrarea vitaminei D s-a intrerupt in momentul cand fontanela s-a inchis, indiferent de varsta copilului;
  • vitamina D se administreaza pentru a sustine ritmul alert de crestere din primii 2 ani, ulterior in zonele cu clima temperata(cum este si tara noastra) se continua administrarea sa in sezonul rece(septembrie-aprilie), urmand a relua administrarea acesteia la pubertate cand iarasi apare un ritm de crestere foarte accentuat;
  • fontanela este prezenta de la nastere, unii bebelusi avand dimensiuni mici(sub 1/1cm), altii dimensiuni mai mari(3/3cm sau chiar 4/4cm); evident, varsta la care se va inchide depinde foarte mult de dimensiunea acesteia de la nastere dar si de profilaxia sau nu cu vitamina D, alimentatie, cure de aer, determinism genetic; teoretic se poate inchide oricand in intervalul 3-24 de luni, dupa unii autori chiar si dupa varsta de 2 ani; o fontanela mai mare, asociata cu semne de rahitism va fi investigata si, dupa caz se va suplimenta doza de vitamina D; o fontanela mica sau inchisa mai devreme, nu va constitui o problema, perimetrul cranian va fi masurat la fiecare evaluare pentru a ne asigura ca, cresterea este una corespunzatoare; nu se intrerupe Vitamina D pentru ca s-a inchis fontanela, nu exista argumente stiintifice in acest sens; mai mult, exista risc de aparitie a rahitismului(articol detaliat); perimetrul cranian va creste si dupa inchiderea fontanelei, dovada fiind dimensiunile medii ale acestuia la varsta de 1 an(45-48cm) comparate cu perimetrul cranian al unui adult(58-60cm);

62. “CONSTIPATIA”, ALAPTAREA si SUPOZITORUL

  • tranzitul intestinal in primele luni de viata va suferi numeroase modificari, atat ca si frecventa cat si ca si aspect, consistenta; cele mai mari modificari se vor produce dupa initierea diversificarii;
  • in primle zile sau chiar saptamani dupa nastere un bebelus alaptat poate avea scaun dupa fiecare masa, uneori chiar in timpul mesei; pe masura ce creste, este posibil ca numarul scaunelor sa se rareasca considerabil, fiind situatii in care poate sa apara un scaun la cateva zile, uneori chiar 7-10 zile; aceste modificari sunt in relatie cu compozitia laptelui de mama dar si cu capacitatea de digestie a bebelusului; de la o anumita varsta(2-3 luni) pot avea un echipament enzimatic suficient pentru a digera laptele matern aproape in totalitate, motiv pentru care nu ramane reziduu(resturi) iar scaunul poate intarzia cateva zile; daca bebelusul este vesel, se alimenteaza corespunzator si nu prezinta semne de disconfort(agitatie, plans isteric, burtica balonata, etc) nu se iau niciun fel de masuri, cel mult se maseaza burtica in sensul acelor de ceasornic, eventual se fac exercitii de “tipul abdomenelor” pentru a ajuta la dezvoltarea musculaturii abdominale; in niciun caz nu se folosesc supozitoare sau termometru pentru stimulare mecanica; veti vedea ca, in momentul in care are scaun acesta este de consistenta normala deci, nu este indeplinit principalul criteriu al constipatiei(scaune “tari”);daca insa bebelusul dvs prezinta semne de disconfort, scaunele sunt rare si de consistenta crescuta si, cel mai grav, ritmul de crestere nu este unul corespunzator, adresati-va medicului pentru recomandari suplimentare; aceasta teorie nu este valabila pentru copilasii care primesc lapte praf la care scaunul trebuie sa fie la cel mult 2 zile;

63. CEL  MAI BUN  SIROP  DE  TUSE –  OARE EXISTA?

  • cu siguranta marea majoritate dintre dvs ati trecut prin episoade de tuse care pareau ca nu se mai termina in ciuda a numeroase tratamente administrate; de foarte multe ori parintii disperati imi cereau cel mai bun sirop de tuse, unul care “stiti dvs ca functioneaza”….din pacate nu exista un asemenea sirop, compozitia acestora difera si se administreaza diverse forme farmaceutice, in functie de caracterul tusei, de boala de baza, tusea fiind doar un simptom si nu o boala; mai mult, dupa o infectie respiratorie(chiar banala) tusea poate persista si 2-3 saptamani, fiind normala si rareori necesitand tratament(eventual atunci cand sunt multe secretii sau interfera cu somnul copilului); este vorba despre o tuse reziduala care persista si dupa vindecarea bolii de baza;
  • atunci cand apare tusea, cu siguranta sunt si alte simptome iar medicul trebuie consultat, fiind cel mai in masura sa stabileasca un diagnostic si un tratament corespunzator; nu administrati un sirop doar pentru ca la infectia anterioara a functionat foarte bine sau ca ati auzit in vecini ca acesta este “cel mai bun”; sunt multe preparate care contin aceeasi substanta activa insa denumirea este diferita(se comercializeaza aceeasi substanta insa cu o alta denumire, in functie de firma producatoare)  si, de multe ori parintii le asociaza, administrandu-le “dupa ureche”; se poate produce o supradozare si pot sa apara complicatii serioase;
  • sunt foarte multe situatii in care medicul nu va recomanda nimic pentru tuse, asta nu inseamna ca nu stie ci ca,  nu considera ca este necesar; nu trebuie sa fugiti la farmacie si sa cumparati dvs, cel mult, mai cereti o parere medicala daca nu sunteti convinsi ca medicul a recomandat tratamentul corect;
  • ce puteti face acasa?….sa cresteti umiditatea, aerul cald si umed ajuta, sa cresteti cantitatea de lichide, sa evitati scoaterea copilului in colectivitate si, cat este posibil sa limitati efortul fizic, acesta va accentua tusea;

64. PLANSUL – LAPTELE DE MAMA NU E BUN!!!- ASA O FI OARE?

  • plansul copiilor face sa tresara orice parinte, cu atat mai mult cu cat bebelusul este mai mic; priviti plansul ca o forma de comunicare si, incercati sa identificati cauza; la inceput, imediat dupa nastere va fi mai dificil insa, in cateva saptamani veti reusi sa “ghiciti” de ce plange; de cele mai multe ori plansul este pus pe seama senzatiei de foame iar de aici si pana la ajunge la concluzia ca nu este lapte suficient sau ca laptele nu este consistent(“gras”) este doar un pas iar tentatia de a administra lapte praf este maxima;
  • incercati sa identificati cauza plansului, luati in calcul colicile, o temperatura ambientala prea mare/mica, supraincalzirea, oboseala, somnul, scutecul ud, etc; ghidati-va dupa ritmul de crestere al copilasului; daca acesta a crescut bine nu necesita suplimentare cu lapte praf si nici diversificare chiar daca cere sanul din ora in ora; asta inseamna alaptare la cerere…sa-i oferim ori de cate ori simte nevoia…uneori va fi pentru foame, alteori pentru sete, pentru confort si “rasfat” sau pentru somn, multi bebelusi alaptati nestiind sa doarma altfel decat la san;
  • luati in calcul si puseele de crestere, pusee care pun la grea incercare mamicile; daca stiti dinainte de ele, veti trece mai usor peste si veti reusi sa continuati alaptarea; cele mai “tipice”sunt cele din zilele 7-10, saptamana 2-3, 6-7, puseul de 3-4 luni, cel mai dificil din experienta mea, deoarece multe mamici dupa o perioada de acalmie se “trezesc” din nou cu un bebelus extrem de agitat si care ar suge non-stop; este si varsta la care, foarte multe mamici sunt convinse ca aceasta agitatie se datoreaza insuficientei secretiei lactate si, ori recurg la suplimentare cu lapte praf ori incep diversificarea; ambele solutii sunt gresite, lapte cu siguranta este suficient; daca sunteti depasite de situatie, cereti ajutor, se poate trece cu brio si peste aceasta incercare;

65. FEBRA, SPIRTUL si OTETUL

  • febra e marele HOP cu care va veti confrunta, indiferent de varsta copilului; nu am sa insist asupra masurilor medicamentoase si asupra cauzelor ce pot determina febra; informatii suplimentare gasiti aici;
  • din seria leacurilor babesti as mentiona riscul pe care ni-l asumam atunci cand, pentru a scadea temepratura aplicam frectii cu alcool sanitar(spirt) sau otet; este o metoda veche care, din pacate inca este la mare moda; prin aplicarea de spirt sau otet putem produce leziuni(arsuri) la nivelul pielii, la fel cum putem favoriza inhalarea de vapori toxici pentru caile respiratorii ale copiilor; se pot face, chiar sunt indicate baile racite progresiv, impachetarile(cu prosoape, cearceafuri umede), se pot aplica comprese, sosetute ude; un “leac babesc” pe care-l recomand si eu sunt feliile de cartof in sosetute; lichidele multe, scaderea temperaturii ambientale, dezbracarea copilului sunt masuri alternative care ajuta suplimentar la scaderea temepraturii; oricum, prezenta febrei trebuie sa constituie un imperativ pentru a lua legatura cu medicul curant;

66. ANTIBIOTICELE  SI ALAPTAREA

  • alaptarea ca si sarcina este o stare mai speciala insa nu este o stare de boala; din pacate, uneori apar infectii unele dintre ele necesitand antibiotic; deseori am intalnit situatii in care s-a recomandat intreruperea alaptarii pe durata administrarii antibioticului respectiv; sunt destule antibiotice care sunt permise in alaptare iar daca infectia respectiva “ne permite” il alegem pe cel compatibil cu alaptarea; este dificil de renuntat brusc la alaptare, mai ales daca vorbim de un bebe obisnuit deja cu sanul; nu va accepta usor biberonul iar reluarea alaptarii ar putea fi un esec, bebelusul obisnuindu-se cu biberonul si refuzand apoi sanul;
  • informati-va foarte bine atunci cand vine vorba de a intrerupe alaptarea, discutati cu medicul atat al dvs cat si cu pediatrul pentru a lua cea mai buna decizie atat pentru bebe cat si pentru sanatatea dvs;
  • compatibilitatea oricarui medicament cu alaptarea poate fi verificata fie pe www.e-lactancia.orgfie www.toxnet.nlm.nih.gov

Pana la ultima serie, va doresc sanatate maxima!

 

>>>

99 MITURI SI SUPERSTITII – PRIMA PARTE(1-33)

poza mituriDragii mei,

Prin aceste serii de  articole vreau sa va aduc la cunostinta niste mituri si superstitii care, spre surprinderea mea sunt foarte greu de demontat, uneori chiar recomandate de medici si care, din pacate pot interveni negativ in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea unui copil.

1. NU exista CURENT, CURENTUL este o “boala romaneasca”:

  • curentul, conjunctivita si otita nu au nicio legatura, atat conjunctivita cat si otita sunt infectii, adica sunt provocate de un virus si/sau bacterie;
  • camera bebelusului/copilului se poate aerisi(trebuie aerisita), usa poate ramane deschisa, cu atentie la variatiile de temperatura,mai ales iarna;

2. STRANUTUL  sau SUGHITUL nu sunt indicii ca bebelusului/copilului ii este frig:

  • stranutul izolat este determinat de patrunderea la nivelul nasului a unor particule straine(factori de mediu) care prin stranut sunt eliminate;desigur ca atunci cand este foarte frecvent sau se asociaza si alte simptome respiratorii(secretii nazale, infundarea nasului, tuse, etc) este parte a unei infectii respiratorii;
  • sughitul este fiziologic, si se datoreaza excitarii unui nerv care determina contractia diafragmului; sunt si situatii medicale in care acesta este considerat un simptom(de exemplu in cazul refluxului gastroesofagian la bebelusi) insa, in nici un caz nu semnifica senzatie de frig.

3.Apa in ureche=OTITA:

  • otita este o infectie si nu este cauzata pe patrunderea apei in ureche, infectia se produce in general de la nivelul cailor respiratorii prin trompa lui Eustachio;
  • exista o varianta de otita, insa externa, asa numita “otita a  inotatorilor” care apare cu predilectie la cei care frecventeaza des bazinele publice si care reprezinta o infectie(cel mai adesea cu stafilococ sau pseudomonas), infectie favorizata de existenta unor leziuni superificiale in canalul auditiv;
  • bebelusii pot fi imbaiati fara a lua niciun fel de masuri de protectie a urechilor, cerumenul(ceara) care se formeaza zilnic are rolul de protectie la nivel local.

 4. Vitamina D(Vigantol):

  • de la deschidere este valabila cat indica prospectul cu conditia de a respecta indicatiile de pastrare; termenul de valabilitate a diverselor medicamente este stabilit in urma a numeroase studii efectuate in laboratoarele fiecarei firme producatoare, informatiile care circula cu privire la cele 2-3 saptamani de valabilitate sunt eronate, producatorul  ar specifica acest aspect, intentia sa fiind sa vanda cat mai mult;mai mult, prospectele sunt actuaizate cu regularitate.

 5.Vaccinarea si baia:

  • dupa efectuarea vaccinurilor clasice(atat cele incluse in Programul National cat si cele facultative) se poate iesi afara, la fel cum se poate face baie bebelusului; singura mentiune este aceea de a aplica o compresa la locul injectiei in prima zi potsvaccinare pentru a preveni formarea de noduli si a atenua durerea; in cazul in care apare febra(ca si reactie postvaccinare) este indicat sa ramaneti in casa si sa monitorizati evolutia temperaturii luand in acelasi timp legatura cu medicul curant pentru indicatii suplimentare.

6. Hernia ombilicala si…banutul:

  • nu se aplica banut peste buric, nici centuri sau diferite benzi elastice; hernia ombilicala este fiziologica pana la o varsta inaintata(articol detaliat).

7. Poftele bebelusului:

  • un bebelus de 4-5 luni nu pofteste la mancarea adultilor; este doar curios de mimica si gesturile pe care le efectueaza  cei din anturaj atunci cand servesc masa; asadar, nu folositi POFTA ca si argument pentru “pregatirea” bebelusului in ceea ce priveste diversificarea; aceasta, indiferent de tipul alimentatiei lactate(alaptare sau lapte praf) nu ofera niciun beneficiu daca este precoce; ba mai mult, poate cauza mari probleme in crestere si dezvoltare(detalii despre alimentatia in primul an gasiti si aici);

8. CEAIUL ca si “panaceu” universal:

  • nu trebuie administrat in primele 6 luni decat la indicatia precisa a medicului si doar in scop medicinal(colici, constipatie,diaree) si niciodata indulcit(nici macar cu glucoza/fructoza);
  • consumate in exces pot determina tulburari in absorbtia fierului, calciului prin polifenolii si taninii care se formeaza in intestin;
  • atentie la pliculete…multe dintre ele contin zaharuri “ascunse” si pot crea o falsa senzatie de satietate, conducand la refuzul laptelui si implicit la aparitia tulburarilor de crestere si dezvoltare.

9. CACIULA  in casa:

  • in conditiile unei temperaturi corespunzatoare(20-22C) caciula nu este indicata, nici macar dupa baie; chiar din primele zile de viata poate fi folosit prosopul pentru stergerea capului dupa baie, la fel cum poate fi folosit foenul pentru uscarea parului;
  • prezenta fontanelei nu predispune la raceli si, in niciun caz la meningita; rolul ei este in primul rand de a permite nasterea naturala si apoi, de a permite cresterea perimetrului cranian;

10. RACEALA  si BAIA:

  • apa si sapunul nu au facut niciodata rau si, cu siguranta nu vor face asta nici cand copilasul este bolnav; ba mai mult, mai ales atunci cand va confruntati cu nas infundat si multe secretii care par ca nu raspund la niciun tratament, o baie prelungita, in atmosfera de aburi, eventual si cu putin ulei de eucalipt sau menta aplicate pe un prosp ud, fac adevarate minuni;
  • singura contraindicatie la baie este otita supurata si varicela(chiar si aici se permit dusuri rapide);

11. IARNA  si PLIMBAREA  BEBELUSULUI:

  • anotimpul rece, temperaturile negative si zapada nu sunt dusmani ai copilului, acesta trebuie scos zilnic afara indiferent de temperatura si de varsta; sunt doua exceptii, temperaturile negative(sub-15C) si starile infectioase, in special infectiile respiratorii a caror evolutie favorabila poate fi incetinita, frigul si umezeala ingreunand vindecarea mucoasei respiratorii;
  • aerul rece de multe ori este asociat cu un somn mai profund si implicit cu o crestere a apetitului;
  • riscul de a contacta diverse infectii este mult mai mare daca stau in spatii inchise, neaerisite si aglomerate;
  • dupa varsta de 1 an, daca sunt imbracati corespunzator este indicat jocul in zapada,  saniuta iar pentru cei mai mari(dupa 3 ani) o alternativa este schiatul(ideal cu monitori specializati);

12. INFOFOLIREA:

  • este o practica curenta si deseori la cabinet fac comentarii cu privire la imbracamintea copiilor; cel mai frecvent e vorba de ciorapei si haine groase de fas, la temperaturi de peste 15 grade; ca si o regula generala, as putea spune ca, ciorapii si caciula nu sunt necesare la temperaturi de peste 15 grade, cel mult o caciulita subtire din bumbac intre 15-18 grade, mai ales daca exista si vand sau se face tranzitie din zone   cu soare in zone cu umbra;
  • exista o “regula” de a imbraca copilasul ca si adultul cu un strat suplimentar; atentie, la acel strat suplimentar, precum si la varsta copilului, aceasta regula se aplica in general in primele 6 luni, ulterior, copilasul poate fi imbracat ca si adultul;
  • tineti cont de varsta copilului atunci cand il imbracati si de miscarile pe care acesta le efectueaza; nu putem imbraca la fel un bebelus de 3 luni care cel mai probabil doarme afara cu unul de 1 an care este intr-o continua miscare “browniana” si consuma foarte multa energie;
  • pana va obisnuiti cu tipul de hainute si numarul acestora, luati in calcul orice  bubita aparuta in special in jurul gatului, in zona cefei si putin mai jos, la nivelul pliurilor(axila-sub brat, in spatele genunchilor) sau chiar pe fata anterioara a toracelui(zona pieptului); s-ar putea sa se datoreze caldurii si reprezinta un indiciu important pentru a revizui imbracamintea;

13. BOTEZUL, PLIMBAREA  si  BAIA:

  • nou-nascutii trebuie scosi afara la plimbare, indiferent de anotimp si, in niciun caz nu se asteapta pana la botez care, de multe ori are loc dupa 6 saptamani,uneori mult mai tarziu;
  • baia este de asemenea obligatorie, nu putem lasa nespalat un copilas pana la botez;

14. CARUCIORUL  si  EPILEPSIA:

  • recunosc ca acesta superstitie am auzit-o de curand si trebuia sa o mentionez fiind cat se poate de ridicola si fara nicio acoperire medicala;
  • asa cum stiti,unele carucioare(atat de tip landou cat si sport)  au orientat corpul principal inspre parinte, astfel incat, atunci cand este plimbat copilasul sta cu fata inspre parinte si, evident, fiind impins, va merge  oarecum cu “spatele”; ei bine, de aici pleaca si superstitia conform careia, plimbatul cu spatele poate duce la aparitia epilepsiei; asa cum spuneam, nu exista nicio acoperire medicala si, va puteti achizitiona orice tip de carucior indiferent de sensul de plimbare.

15. IMOBILIZAREA  PICIOARELOR:

  • practica destul de frecventa care “garanteaza” picioare drepte dar care insa nu este deloc recomandata, mai ales ca se practica in primele saptamani dupa nastere cand, se asociaza si mult temutele colici iar una din masurile “antidurere” ale bebelusilor este tocmai flectarea(adunarea) coapselor pe abdomen(“chircirea”);mai mult, este nevoia de miscare atat de mult reprimata in burtica din cauza spatiului limitat; la toate astea, se adauga pozitia clasica, ghemuita, pozitie data de imaturitatea sistemului nervos si care nu trebuie restrictionata;
  • picioarele cu siguranta nu se vor deforma daca bebelusul este corect alimentat, daca profilaxia rahitisimului se face corect iar copilasul este monitorizat periodic de medicul pediatru; deformarea semnifica un semn de rahitism si nu are nicio legatura cu aceasta practica;
  • in situatia unui deficit de vitamina D cu siguranta va aparea deformarea membrelor inferioare chiar daca au fost “imobilizate”

16. FRIGUL, TRANSPIRATIA si RACEALA:

  • zilnic auzim in parc atentionari de genul” nu alerga, o sa transpiri si racesti”  sau “haide acasa, este prea frig afara” sau “nu sta jos ca te racesti”…am spus-o de atatea ori si, o sa repet la nesfarsit…raceala este o boala infectioasa, determinata cel mai adesea de contactul cu un virus(mult mai rar o bacterie este responsabila); este adevarat ca, frigul si eventuala transpiratie pot “activa” un virus care “doarme”(pe care organismul a reusit oarecum sa-l neutralizeze dar care poate fi activat in anumite conditii) insa, niciodata transpiratia nu va putea fi incriminata ca si cauza a unei raceli;
  • indicat este sa va imbracati copilasii corespunzator, sa tineti cont de faptul ca alerga, se catara, sa nu restrictionati aceste activitati de frica racelilor; cel mai potrivit este ca imbracamintea sa fie una corespunzatoare, sa fie mai multe straturi(in functie de temperatura) care se pot indeparta usor in caz de activitate fizica mai intensa.

17. LAPTELE  si  MUCII:

  • nu exista nicio legatura medicala intre consumul de lapte si productia de mucus in exces la nivelul cailor respiratorii; exceptand desigur situatiile in care exista o implicare de natura alergica; in general, atunci cand consumam lapte, la nivelul mucoasei intestinale se produce mai mult mucus pentru a neutraliza acidul lactic care rezulta prin procesarea lactozei(zaharul din lapte); de aici si pana la a exclude lactatele din alimentatie in cursul racelilor(foarte frecvente la copii) este cale lunga si nu exista suficiente date medicale care sa sustina acest curent; sunt si alte alimente asociate cu productia in exces de mucus, in special cele “acide”: dulciurile, inghetata, bananele, citricele, prajelile, cerealele dulci dar si cele bazate pe grau si ovaz.
  • mucusul este o reactie de aparare a cailor respiratorii(in special a mucoasei nazale) la diferite agresiuni, cel mai frecvent de natura infectioasa; in raceli, se produce o inflamatie la acel nivel iar mucoasa reactioneaza prin producerea de mucus in exces;
  • consumul de lapte nu trebuie restrictionat, mai ales ca, de cele mai multe ori apetitul este prabusit si doar laptele ramane de multe ori singurul aliment acceptat.

18. PREMERGATORUL – intre DA si NU:

  • Academia Europeana de Ortopedie recomanda utilizarea acestuia abia dupa 9-10 luni, pana la acea varsta existand un risc foarte mare pentru deformari osoase prin presiunea exercitata la nivelul soldului, coloanei vertebrale; numeroase studii retrospective au demonstrat rolul nociv al acestuia la varsta de adult, coxartroza fiind una din afectiunile incriminate(favorizata si de infasarea/imobilizarea din primele saptamani de viata);
  • nu dezorienteaza copilul in spatiu insa, ii da o falsa idee de independenta si poate determina retard in dobandirea unui mers corect, de cele mai multe ori  premergatorul este “impins” cu pieptul si astfel modifica centrul de greutate determinand intarzierea dobandirii fiziologice a unui mers corect;
  • fiecare copilas are o dezvoltare motorie proprie, unii umbla nesustinuti de la 10 luni, altii doar de la 13-14 luni; atata timp cat copilasul este monitorizat de medic si acesta nu deceleaza modificari patologice(anormale) in dezvoltare(atat fizica cat si motorie si psihica) nu incercati sa grabiti evolutia fireasca a fiecaruia dintre bebelusi;

19. BATISTA  BEBELUSULUI – NECESITATE sau NOCIVITATE?

  • aparitia pe piata a acestor dispozitive a “revolutionat” lupta cu secretiile in exces si, din fericire au dus la scaderea “dramatica” a cazurilor de otita(frecvent complicatii ale unor banale raceli prin suprainfectarea secretiilor de la nivel nazal si migrarea acestora inspre ureche);
  • poate fi utilizata de la nastere, chiar daca multe dintre ele presupun atasarea la aspirator; se folosesc atunci cand este nevoie, mai exact cand sunt secretii in exces la nivelul cailor respiratorii, secretii care impiedeca atat somnul cat si alimentatia(mai ales in primele luni de viata); este indicata lubrefierea secretiilor prin aplicarea la nivel nazal de ser fiziologic sau apa de mare, usor incalzite la 35-36 C, mai aproape de temepratura corporala;
  • nu se utilizeaza zilnic, de rutina, mai ales daca bebelusul este sanatos;  in general, cand nu este racit nu sunt atat de multe secretii incat sa fie necesara utilizarea ei, este suficienta toaleta cu ser fiziologic si apoi aspirarea cu pompele de cauciuc; prin utilizare excesiva si fara rationament, se pot produce leziuni la nivelul mucoasei nazale care constituie porti de intrare pentru diversi microbi;
  • aspirarea nu este dureroasa si nici periculoasa, bebelusul se poate speria insa de sunetul aspiratorului sau poate sa-si manifeste neplacerea din cauza imobilizarii; pe masura ce cresc, foarte multi copii isi tin singuri  dispozitivul sau chiar il cer atunci cand simt ca au secretii pe care nu le pot elimina;
  • mitul potrivit caruia cu cat se aspira mai des cu atat se produc mai multe secretii trebuie demontat; in raceli, una din principalele reactii care se produce in organism este inflamatia, inflamatie care determina producerea in exces de mucus; stagnarea acestui mucus in caile respiratorii poate duce la dificultati de respiratie, alimentatie, impiedeca somnul si, cel mai important, constituie un factor favorizant pentru suprainfectie bacteriana; este ca si cum un copil mai mare(in general peste 3 ani) sau un adult nu si-ar sufla nasul de frica producerii de secretii in exces…acestea oricum se produc din cauza infectiei.

20. CRESA/GRADINITA – ABANDON  sau SOCIALIZARE?

Deseori, in discutiile cu parintii, mai ales dupa varsta de 1 an ajungem la acest subiect si, spre surprinderea mea, din ce in ce mai des parintii nu mai percep cresa, gradinita ca si pe un “rau” necesar,  la care apeleaza fiind nevoiti de imprejurari; initial, multi parinti se simt “vinovati”, considera ca si-au abandonat copilul, ca l-au incredintat unor persoane straine, persoane care nu se vor dedica 100% copilului asa cum faceau dansii acasa; ba mai mult, apar inevitabil probleme de adaptare si acomodare(anxietatea de separare) la care se adauga infectii frecvente care  reduc mult prezenta in colectivitate iar parintii isi pun nenumarate intrebari daca au luat sau nu decizia corecta. Din fericire, timpul trece, adaptarea se produce(in cele mai multe cazuri), copilasii ajung sa mearga cu placere in colectivitate iar de la an la an frecventa si severitatea infectiilor se reduce semnificativ. In plus apar progrese uriase in ceea ce priveste dezvoltarea cognitiva, cunoasterea, autonomia(aici “scapa” foarte usor de suzeta, biberon, pampers,etc), socializarea, imitarea,emotiile si trairile.

Decizia finala apartine fiecarei familii in parte, punand evident in centru starea de bine a copilului. Ce vreau eu sa subliniez este ca, integrarea unui copil in colectivitate(chiar si la varsta de 1-2 ani) nu trebuie privita ca si pe un abandon,ca si o solutie extrema ci ca un prim pas in viata, ca o “desprindere” usoara si lenta, avand bineinteles ca si centru gravitational casa si familia.

21. Tunsul la “zero” indeasa firul de par ?:

  • categoric NU;
  • foliculii pilosi(radacinile firului de par) sunt determinati genetic(fiecare copilas se naste cu un anume numar de foliculi pilosi) iar numarul lor  nu poate fi crescut oricat am tunde copilasii; daca ar fi macar pe jumatate adevarat, milioane de barbati nu ar mai suferi de calvitie(chelie);
  • mitul deriva din schimbarea firului de par dupa 10-12 luni, atat ca si textura cat si de cele mai multe ori ca si culoare si aspect; la nastere unii copilasi au foarte mult par, altii dimpotriva sunt aproape lipsiti de par; parul in exces sau dimpotriva lipsa acestuia la nastere nu constituie un precedent si nu “prevesteste” in niciun caz cum va fi podoaba capilara in anii ce urmeaza;abia in jurul varstei de 3 ani textura, aspectul si culoarea parului se definitiveaza;

22. DECALOTAREA – NECESITATE  sau PERICOL?

  • cu siguranta PERICOL(articol detaliat)
  • am mentionat de nenumarate ori efectele nocive ale acestei practici si, continui sa ma declar indignata de recomandarile pe care le aud zilnic, multe dintre ele venind din partea unor reputati medici; ma bucur totusi sa vad din ce in ce mai multi medici care contraindica aceasta practica si, am convingerea ca, in cativa ani va ramane “uitata”;

23. SETEA, APA si CEAIUL:

  • setea este o nevoie stringenta a organismului si, din prima zi de viata bebelusilor le este sete; aceasta sete este potolita in TOTALITATE de lapte, fie ca este vorba de laptele de mama, fie de o formula de lapte praf(cu conditia sa fie preparat corect, sa nu fie mai multe masuri de “dragul” de a primi o masa mai consistenta);
  • oricat de cald ar fi afara, setea este “semnalata” prin plans si, evident copilasul va primi lapte, lapte care ii acopera necesarul de lichide;
  • dupa 6 luni, pe masura ce inaintati cu diversificarea se poate oferi apa(articol detaliat) pentru hidratare insa, de multe ori veti fi surprinsi de refuzul acesteia, nu pentru ca nu le place ci pentru ca isi satisfac nevoile de lichide din alimentatie;
  • ceaiul se foloseste in scop strict medicinal, nu pentru hidratare;

24. BAIA ZILNICA  – NECESITATE sau RITUAL?

  • apa este un mediu cunoscut si agreat de bebelusi de aceea poate face parte din rutina zilnica, baia de seara este recunoscuta pentru efectele benefice in ceea ce priveste relaxarea si somnul; cu toate acestea, sunt copilasi care “detesta” baia si care isi manifesta vehement disconfortul cand vine vremea de baita; in aceasta ultima situatie, trebuie cautate “greselile” care au fost facute si care l-au determinat pe bebe sa nu se simta confortabil(agitatie, apa prea calda sau prea rece, atmosfera tensionata,baia inainte sau chiar dupa masa, etc);
  • in scop igienic baia se recomanda de 2-3 ori pe saptamana, tinand cont bineinteles si de varsta copilului, de temperaturile de afara si de “activitatile” copiilor’;vara spre exemplu, temeperaturile ridicate pot fi destul de greu tolerate si atunci o baie(chiar daca este in mijlocul zilei) este mai mult decat binevenita;
  • nu exista o durata maxima pentru baie, mai ales daca copilasul participa activ si-i face placere, cu conditia de a mentine constanta temperatura apei;
  • baia poate fi facuta si in cada dupa varsta de 2-3 luni, in functie de dezvoltarea motorie a copilului, putandu-se folosi  acele dispozitive pentru sustinere(colacei de baie care se aplica in jurul gatului); de asemenea, in orasele unde exista bazine speciale pentru bebelusi, dupa varsta de 4 luni pot fi luate in considerare aceste “cursuri” de inot(despre beneficiile inotului:articol detaliat)
  • produsele de igiena folosite trebuie sa fie cat mai limitate, exceptand cazurile medicale(dermatita atopica de ex);

25.MUCII, TUSEA si COLECTIVITATEA:

  • marea ingrijorare a parintilor legata de colectivitate este reprezentata de imbolnavirile frecvente, mucii si tusea compunand adesea tabloul clinic al infectiilor respiratorii, ajungand sa devina o obisnuinta. Din acest motiv, multi dintre parinti(uneori fortati de imprejurari si de imposibilitatea de a-si lasa copilasul acasa) isi duc copiii in colectivitate cu muci si tuse, invocand “scuza” ca sunt transparenti sau ca lipseste febra. Chiar daca copilasul dvs are o infectie usoara, manifestata doar cu cateva secretii nazale, aceeasi infectie poate fi contactata de un alt copil care poate reactiona mult mai sever, in directa relatie cu capacitatea proprie de aparare. Mai mult, copilasul dvs fiind intr-o infectie(chiar si banala) poate fi expus la alte infectii ce pot duce la o evolutie trenanta a infectiei de baza sau, mult mai grav la o suprainfectare cu complicatii inerente(infectii bacterine, otite, pneumonii, etc);
  • asadar, pe cat este posibil, pe durata unei infectii(indiferent de natura acesteia) copilasul trebuie izolat la domiciliu si, reintegrat in colectivitate abia dupa ce este examinat de medic iar acesta constata ca nu mai sunt semne de boala acuta si poate emite aviz de reintegrare in colectivitate.

In aceeasi categorie se incadreaza si:

26.SUGHITUL  si LAMAIA:

  • sughitul este deseori prezent din burtica si, se manifesta si dupa nastere, in special dupa mese sau, cand copilasul este mai mare si rade cu pofta; poate dura cateva minute, uneori chiar 30-60 minute insa, nu determina niciun disconfort bebelusului, motiv pentru care nici nu trebuie sa va ingrijorati si nici sa luati masuri suplimentare;
  • lamaia a fost si din pacate inca este un remediu des folosit in caz de sughit la bebelusi;
  • sughitul este fiziologic, nu trebuie combatut si nici prevenit(multi parinti sunt reticenti in a se “distra” cu bebelusii de frica ca acestia vor incepe sa sughita daca rad in hohote); cel mult, bebelusul poate fi pus la san sau, dupa caz poate primi putin lapte iar dupa 6 luni chiar apa;
  • in rare situatii, cand se asociaza regurgitari/varsaturi, tuse poate fi semn de reflux gastroesofagian, situatie in care este indicat un consult medical pentru diagnostic corect si eventual tratament daca este cazul.

27. CEZARIANA  si ALAPTAREA:

  • mitul potrivit caruia mamicile care au nascut prin cezariana nu vor putea alapta exclusiv este cum nu se poate mai FALS;
  • alaptarea este un act natural, firesc care chiar daca poate fi dificil la inceput devine extrem de agreabil atat pentru mamica cat mai ales pentru bebelus; mai mult reprezinta hrana ideala in primele 6 luni de viata, servind atat ca si aport nutritiv cat si hidric si, bineinteles afectiv;
  • orice mamica care a nascut prin cezariana poate alapta daca este informata corect, indrumata si incurajata; e posibil ca secretia sa se instaleze mai lent, ca alaptarea sa fie mai dificila in primele zile pana cand mamica se recupereaza dupa interventia chirugicala insa  nu este deloc imposibila, dovada sunt sutele de mamici pe care le am in evidenta si care au nascut prin cezariana si si-au alaptat copilasii luni/ani; mai mult, am in evidenta mamici de gemeni, nascuti prin cezariana si alaptati exclusiv pana la 6 luni. Asadar, dragi mamici, SE POATE: informati-va, cereti ajutor specializat, orice efort MERITA!

28. HIDRASECUL – SARE DE REHIDRATARE?

  • clar NU!;
  • substanta activa este RACECADOTRIL, substanta incadrata la categoria antidiareice, mai exact antisecretorii;
  • din pacate, de multe ori a fost recomandat din farmacie ca si sare de rehidratare; inclusiv pe prospectul medicamentului este mentionata necesitatea asocierii sarurilor de rehidratare in cazul in care sunt pierderi(prin varsaturi, diaree sau febra);
  • sarurile de rehidratare reprezinta mai pe “romaneste” un amestec de apa, zaharuri si electroliti, fiind oarecum un  echivalent al perfuziilor si se gasesc atat gata preparate(Hipp-ORS) cat si sub forma de pliculete(humana elektrolyt, sun-lyte, etc); nu este indicat sa le administrati fara sfatul medicului, cantitatea depinde foarte mult de forma de deshidratare si de greutatea copilului; mai mult, varsaturile si diareea reprezinta o urgenta medicala, pericolul de deshidratare este cu atat mai mare cu cat varsta copilului este mai mica;

29. FIERUL – DA sau NU?

  • parereile sunt foarte impartite, existand atat studii care dovedesc necesitatea suplimentarii de rutina cu fier in cazul bebelusilor nascuti la termen cat si studii “opuse” care vin sa argumenteze ca, un bebelus alaptat exclusiv pana la 6 luni sau, dupa caz care primeste o formula de lapte adaptata varstei nu ar necesita suplimentare de rutina;
  • personal recomand administrarea fierului doar in situatia in care, in urma  efectuarii de investigatii suplimentare(hemoleucograma, fier, feritina, reticulocite, etc) se obiectiveaza carenta de fier(anemia si fierul in alimentatia bebelusilor).

30. URECHILE  si LEUCOPLASTUL:

  • practica veche, de pe vremea bunicilor care incercau sa impiedece pavilioanele auriculare sa se deformeze; trebuie precizat ca urechile “clapauge”(decolate) sunt o caracteristica constitutionala si oricat am incerca sa le indreptam nu vom reusi; este ca si cum am incerca sa “micsoram” un nas mai mare sau nasul “carn” sa-l facem “normal”;
  • asadar lasati leucoplastul deoparte, la fel caciulile si bentitele si, iubiti-va bebelusii asa cum sunt iar cand vor creste, pentru a evita problemele emotionale care pot sa apara, puteti alege tunsori care sa mascheze acest “defect” la fel cum dupa varsta de 5-6 ani se poate lua in discutie o interventie de natura estetica daca deformarea este deranjanta.

31. ALAPTAREA si FEBRA:

  • cel mai adesea febra reprezinta semnul unei infectii iar in primele saptamani dupa nastere poate fi parte a unei mastite, la fel cum poate semnala debutul unei infectii(respiratorii, digestive, urinare sau de alta natura);
  • indiferent de varsta bebelusului, mama trebuie sa ia legatura cu medicul pentru recomandari suplimentare in functie si de simptomele asociate pentru diagnostic si tratament corespunzator, tinand cont de medicamentele care sunt permise pe durata alaptarii; sunt foarte putine situatii in care medicatia nu este compatibila cu alaptarea si se recomanda renuntarea la alaptare pe durata tratamentului.
  • se poate alapta fara probleme atunci cand mama sufera de o raceala, diaree, infectie urinara, etc chiar si daca s-a recomandat antibioterapie; este indicat insa sa mentionati intotdeauna medicului care va examineaza ca alaptati iar in situatia in care medicul respectiv nu stie care medicamente sunt compatibile cu alaptarea sa luati legatura cu medicul pediatru care cu siguranta poate veni cu informatii suplimentare.
  • in situatia in care medicatia nu poate fi administrata in alaptare si nu se gasesc alte alternative, pe toata durata tratamentului este indicat mulsul(ca si cum ati alapta copilasul) pentru a putea mentine secretia lactata.

32. BOLILE ERUPTIVE si CALDURA:

  • o practica iarasi destul de frecventa este ca in cazul infectiilor eruptive(rubeola, rujeola, varicela, etc) copilul sa fie tinut la caldura, imbracat cat mai gros si in camere supraincalzite, argumentul fiind acela ca eruptia va fi mai rapida si copilasul va scapa mai repede de infectie;nimic mai FALS, durata eruptiei depinde foarte mult de virusul respectiv, de evolutia bolii respective, de capacitatea de aparare a fiecaruia in parte; mai mult, majoritatea bolilor eruptive evolueaza cu febra iar supraincalzirea si infofolirea  fac mai mult rau decat bine intr-o stare febrila cand, mai degraba se recomanda dezbracarea copilului, o baie racita progresiv, dupa caz, impachetari;

33. ALAPTAREA  DUPA 1 AN- MOFT  sau NECESITATE?

  • laptele de mama nu este “apa chioara” dupa implinirea varstei de 1 an, are acelasi calitati nutritive si, asigura acelasi “suport” afectiv;
  • este adevarat ca, nevoile nutritionale ale unui copilas de un an nu mai pot fi satisfacute integral doar de laptele de mama insa, mesele “clasice”  bazate pe lapte pot sa fie reprezentate(si e chiar indicat) de laptele de mama; mai mult, la aceasta varsta suntem in plin proces de eruptie dentara, la care se asociaza primele viroze  iar laptele de mama este de multe ori singurul acceptat si cel care alina disconfortul prezent atat in eruptie cat si in infectiile respiratorii/digestive;
  • asadar, continuati alaptarea iar daca intampinati dificultati in ceea ce priveste hrana solida luati legatura cu medicul curant, sfatuiti-va in functie de dezvoltarea copilului cum este mai indicat sa procedati pentru a accepta si hrana solida.

Partea  a 2-a……...miturile 34-66

 

 

 

>>>
Sitemap