Tag Archives: nutritie copii

PRINCIPII NUTRITIVE IN ALIMENTATIA COPIILOR

„Omul trebuie să mănânce pentru a trăi, nu să trăiască pentru a mânca”

 Ce presupune o  alimentaţie sănătoasă?:

  • moderaţie, cu evitarea excesului de orice fel;
  • varietate: permite un aport complex de nutrienţi şi evitarea unei alimentaţii unilaterale;
  • calitate: conţinut adecvat în nutrienţi esenţiali, în cantităţi suficiente care să susţină toate activităţile organismului;

Poza curs nutritie site

  • cantitate: aportul energetic controlat şi adaptat nevoilor metabolice individuale;
  • echilibru: asigurarea tuturor grupelor alimentare în proprţii optime;

Alimentaţia contemporană a copiilor este destul de monotonă, din cauza lipsei de complianţă a acestora sau din faptul că nu au fost obişnuiţi de mici cu varietatea în farfurie, acest fapt scade considerabil calitatea vieţii şi provoacă dezechilibre nutritionale cu urmări pe termen lung.

Educaţia nutriţională trebuie să înceapă cât mai devreme, imediat după vârsta de 6 luni, în acest fel copilul având toate şansele să se dezvolte într-un adult sănătos.

Părinţii trebuie să ia la cunoştinţă câteva aspecte ale alimentaţiei sănătoase pe care le pot implementa cu răbdare şi succes acasă:

  • copilul mic, cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani are nevoie de aproximativ 100kcal/kg corp/zi, nevoi ce pot fi satisfăcute de o alimentaţie echilibrată în care se încearcă a fi introduse toate grupele de alimente. Nevoile hidrice ale copilului mic sunt de 100ml/kg corp/zi, cantitate ce însumează consumul de apă dar şi de laptele oferit, supe/ciorbe sau alte alimente care conţin apă, ceaiuri, limonadă sau fresh de fructe;
  • copilul mai mărişor, între 3 şi 7 ani, are nevoie de aproximativ 80-90kcal/kg corp/zi (1300kcal la vârsta de 3 ani, urcând până la 1800 kcal la vârsta de 7 ani). Necesarul de lichide scade puţin, la 70-100ml/kg corp/zi, fiind acoperit  de asemenea de alimentele consumate dar si lichide.

O menţiune importantă despre aceste calorii este aceea ca ele să provină din alimente brute, adevărate, sănătoase (exemplu carne, brânză, legume etc.) şi nu din alimente foarte procesate, pline de aditivi (dulciuri, chips-uri, prăjeli etc.)Se recomandă ca aceste calorii să fie împărţite în decursul a 5 mese inegale, 3 dintre ele să fie principale şi 2 gustări:

 

Masa Mic dejun Gustare 1 Prânz Gustare 2 Cină
Calorii 20% 15% 30% 15% 20%

Să luăm fiecare principiu nutritiv în parte:

 

1.Carbohidraţii (glucidele):

  • au rol energetic şi structural, fără ei copii ar fi lipsiţi de energie şi nu s-ar dezvolta corespunzător;
  • sunt necesare 10-12 grame de carbohidraţi pentru fiecare kilogram al copilului, ca şi total reprezentând 50-55% din totalul caloric zilnic;
  • se împart în două mari categorii: simpli şi complecşi.

a)Carbohidraţii simpli :

  • sunt reprezentaţi de făina albă (şi toţi derivaţii ei – pâine albă, paste albe, orez alb etc.), zaharurialimente ce conţin zahăr);au proprietatea de a se absorbi rapid în sânge sub formă de glucoză, fapt ce determină creşterea bruscă a glicemiei, precum şi regresia ei în acelaşi mod alert. Acest lucru conferă o stare de energie de scurtă durată, urmată apoi de o stare de moleşeală, somnolenţă şi dificultate de concentrare (din cauza oscilaţiilor glicemice);
  • fructele conţin de asemenea zaharuri cu absorbţie rapidă dar faptul că au şi o cantitate mare de fibre, efectele nu sunt asemănătoare cu a celorlalte alimente prezentate mai sus;

VITAMINE-300x160

b)Carbohidraţii complecşi:

  • sunt reprezentaţi de varianta integrală a făinii şi toţi derivaţii ei (pâine integrală, paste integrale, orez sălbatic/integral), cartofi, legume şi leguminoase(articol detaliat);
  •  au proprietatea de a se absorbi lent în sânge, nu provoacă o creştere rapidă a glicemiei şi astfel conferă energie de lungă durată;
  • sunt de  preferat  în detrimentul celor simpli.

 2.Fibrele:

  • sunt o categorie a carbohidraţilor complecşi, compuşi ce au acţiune asupra tranzitului intestinal, fără ele, buna funcţionare a sistemului digestiv nu ar fi posibilă;
  • au proprietatea de a absorbi apa, zahărul sau grăsimile din stomac, formează un gel şi apoi avansează prin tubul digestiv până la eliminare;

cereale

  • sunt extrem de eficiente în cazul constipaţiei şi se recomandă consumul a 30 grame în fiecare zi;
  • alimente bogate în fibre sunt: cerealele integrale(grâu, secară, ovăz), tărâţele, seminţele de psyllium, seminţe de in sau chia, cartofi, orez, legume sau leguminoase.

 3. Proteinele:

  •  rol decisiv în alimentaţie copiilor, fără ele nefiind posibilă creşterea şi dezvoltarea muşchilor, părului, pielii şi a organelor interne; mai mult, anticorpii sunt formaţi majoritar de proteine, astfel că rezistenţa sistemului imunitar în lupta cu infecţiile ar fi scăzută fără aportul acestora;

Lapte

  • ca şi cantitate, 1-1,2gr/kg corp/zi sunt suficiente pentru a acoperi necesarul celor mici (respectiv 15% din totalul caloric zilnic); se recomandă ca jumătate din acestea să fie de origine animală (pui, găină, curcan, peşte, vită, ouă, lactate şi derivate lactate) şi jumătate de origine vegetală (ciuperci, leguminoase – fasole, mazăre, linte, năut, soia – nuci, migdale, caju, arahide, seminţe şi legume).

Există o diferenţă între cele două tipuri de proteine şi anume valoarea lor biologică. În organism, proteinele se descompun în aminoacizi (în total există în număr de 30, 8 dintre ei fiind esenţiali – adică nu pot fi sintetizaţi de organism şi este necesar aportul acestora din alimentaţie). Proteinele de origine animală conţin toţi cei 8 aminoacizi esenţiali, fiind catalogate drept proteine de calitate superioară, cu „valoare biologică mare”. Cele de origine vegetală nu conţin toţi aminoacizii esenţiali, excepţie făcând soia. Astfel, ele trebuie să fie combinate cu alte alimente ce conţin alţi aminoacizi, cu scopul de a forma proteine complete. De exemplu, ciupercile pot fi combinate cu broccoli sau porumb sau leguminoasele cu cereale sau legume.

 4.Lipidele (grăsimile):

  • sunt extrem de importante în alimentaţia copiilor, având un rol bine determinat în dezvoltarea sistemului nervos; astfel, dietele care presupun restricţionarea grăsimilor nu sunt indicate sub nici un motiv celor mici, produsele degresate nefiind indicate acestora;
  • fără aportul acestora, vitaminele liposolubile(ce se dizolvă în grăsimi) A, D, E, K nu s-ar absorbi în organism;
  • ca şi cantitate, acestea trebuie să reprezinte 30% din totalul caloric zilnic;
  • provin, ca şi proteinele, din două origini: grăsimi de origine animală şi de origine vegetală.

Există mai multe categorii de grăsimi şi le vom explora pe fiecare pe rând:

  • grăsimile saturate: prima categorie de grăsimi găsite în produsele de origine animală, care trebuie să nu se găsească în procent mai mare de 7% din totalul caloric zilnic. Le întâlnim în: unt, lapte, brânză etc. Şi unele produse vegetale conţin grăsimi saturate şi anume untul/uleiul de cocos şi de palmier;
  • grăsimile mononesaturate: sunt un tip de grăsimi găsite preponderent în produsele vegetale şi trebuie să existe în alimentaţia copiilor în procent de 20% din totalul caloric zilnic. Se găsesc în: uleiul de măsline, avocado, unt de arahide şi seminţe;
  • grăsimile polinesaturate: sunt catalogate ca fiind grăsimi sănătoase şi reprezentate în principal de cei doi acizi graşi esenţiali, omega 3 şi omega 6. Îi numim esenţiali asemenea aminoacizilor, deoarece nu pot fi sintetizaţi de organism şi astfel este necesar aportul lor din alimentaţie; aceste grăsimi se găsesc în: nuci, seminţe de in, ulei de in, somon – surse de omega 3, porumb şi soia – surse de omega 6.Alimentaţia actuală furnizează o cantitate suficientă de omega 6 dar nu şi omega 3, astfel că se recomandă consumul de peşte de cel puţin 3 ori/săptămână;
  • grăsimile trans: de departe cele mai periculoase, sunt grăsimi hidrogenate parţial sau total (un proces de stabilizare sau conservare ce presupune modificarea chimică a unor grăsimi sănătoase şi rezultă un tip ce nu au o structură naturală). Trebuie să se găsească sub procentul de 1% în alimentaţia celor mici, aşa că atenţie la următoarele produse: prăjituri din comerţ, patiserie, checuri, fursecuri, biscuiţi, chipsuri, margarină sau produse rafinate/procesate.

 

Nutritionist-Iulia-Hadarean2Iulia Hădărean

Nutriţionist-dietetician

iulia.hadarean@yahoo.com

https://www.facebook.com/IuliaHadareanNutritieSiDietetica

>>>

LEGUMINOASELE IN ALIMENTATIA COPIILOR

Ce sunt leguminoasele?

  •  grupă de alimente destul de neglijată în alimentaţia de zi cu zi, atât a celor mari cât şi a celor mici. Acest lucru se întâmplă din cauză că alimentele consumate nu sunt atât de variate pe cât se recomandă sau că se consideră alimente ce nu prezintă o valoare nutritivă importantă;
  • contrar credinţei cum că leguminoasele sunt “hrana săracului”, acestea sunt şi vor fi întotdeauna o grupă alimentară valoroasă din cauza conţinutului în proteine de origine vegetală (18-22%), a fibrelor (5-8%), a vitaminelor din grupul B, fier, potasiu şi magneziu şi nu trebuie excluse din alimentaţia sub niciun motiv;

Proteinele au un rol bine determinat în creşterea şi dezvoltarea celor mici (muşchi, păr, piele, organe interne), fără ele nefiind posibil acest lucru. În plus, anticorpii sunt formaţi majoritar de proteine, astfel că rezistenţa sistemului imunitar în lupta cu infecţiile ar fi scăzută fără aportul acestora.

Care sunt leguminoasele?

  •  fasole, mazăre, linte, năut, soia etc;
  •  pot fi introduse în alimentaţia celor mici după vârsta de 10 luni, cu atenţie la tulburările digestive care pot să apară din cauza acumulării de gaze în exces (acest fapt se datorează carbohidraţilor – rafinoză şi stachioză – compuşi ce nu pot fi digeraţi de enzimele digestive şi astfel produc un anumit discomfort abdominal prin flatulenţă). Această problemă poate fi atenuată dacă se ţine cont de următorul lucru: înmuierea (hidratarea) boabelor timp de 12-24 de ore în apă înainte de fierbere creşte digerabilitatea şi reduce din simptomele digestive. Se clăteşte în mai multe ape după înmuiere şi se aruncă apa în care a fiert.  Se recomandă să se ţină cont de regula celor patru zile, perioadă în care se pot observa reacţiile micuţului la alimentul nou introdus.

Ce alte calitati au?

  • reprezintă o sursă de energie, conferă 80-100 calorii/100grame, majoritatea provenind din proteine şi restul din carbohidraţi (amidon);
  • sunt bogate în antioxidanţi, compuşi ce luptă împotriva readicalilor liberi şi ajută funcţiile celulare;
  • reprezintă o sursă de fibre solubile, substanţe ce au proprietatea de a absorbi apa la nivelul stomacului şi de a forma un gel, lucru ce ajută la reglarea tranzitului celor mici (în special cei care au probleme cu constipaţia);
  • conţin o cantitate mică de grăsimi, astfel că sunt recomandate şi copiilor cu probleme de greutate;
  • proteinele conţinute de leguminoase sunt de origine vegetală şi ar trebui să fie în proporţie de 50% din totalul de proteine zilnice;acestea au o valoare biologică mai mică decât cele din carne, ouă şi lactate din cauza faptului că nu conţin toţi aminoacizii esenţiali (se numesc în acest fel pentru că nu pot fi sintetizaţi de organism şi este nevoie să îi luăm din alimentaţie); au un deficit de metionină şi cisteină, exces de lisină, lucru ce impune asocierea lor cu cereale sau legume pentru acoperirea întregului spectru de aminoacizi şi implicit, formare de proteine;
  • un aspect important îl constituie leguminoasele la conservă, lucru la care ar trebui să nu se apeleze din cauza conservanţilor şi a cantităţii mare de sare pe care o conţin;
  • varianta congelată este acceptată, din cauză că prin procesul de îngheţare se conservă foarte bine vitaminele şi mineralele, fără a fi nevoie de adaos de substanţe nesănătoase. Se recomandă să se decongelze o singură dată şi să fie preparate termic imediat.

Copii trebuie supravegheaţi când consumă boabele din cauză că prezintă un risc crescut de înecare şi există deseori tendinţa de a le introduce în nas, ureche etc.

Fasolea:

  • cele mai întâlnite soiuri sunt fasolea albă şi fasolea roşie, conţinutul în antioxidanţi fiind mai mare cu cât culoarea este mai închisă;
  • fasolea uscată este bogată în amidon, proteine, fibre și este o sursă excelentă de fier, potasiu, seleniu și acid folic; 
  • fasolea nu se regăseşte printre alimentele cu potenţial alergen dar dacă există o alergie la oricare alt element din grupa leguminoaselor se recomandă un consult la medicul pediatru în vederea consumării ei.

 Mazărea:

  • poate fi introdusă în alimentaţia celor mici mai devreme, după vârsta de 6-7 luni, în special pentru conţinutul de vitamina A, B1, B2, B3, B9, C, K, calciu, magneziu, fier, potasiu şi fosfor;
  • la începutul diversificării, mazărea poate fi consumată doar sub formă de piure foarte fin sau supă cremă, urmând ca mai târziu să fie consumate şi boabele sub stricta supraveghere a părinţilor.

 Lintea:

  • există trei tipuri de linte: roşie, verde şi maro, cea mai uşor digerabilă fiind cea roşie, din cauza conţinutului mai mic de fibre faţă de celelalte. Într-o cană de linte găsim proteine, fibre, vitamina A şi C, vitamina B1 şi B9.

 Năutul:

  • conține cantități importante de mangan, cupru, fosfor, zinc, acid folic, vitamina A și fier. Este bogat în fibre, proteine şi antioxidanţi, fiind foarte accesibil în privinţa preţului;
  • are gust de alune și o textură cremoasă, fiind în general acceptat ușor de către bebeluși;
  • se poate prepara la abur sau în apă și gătit sub formă de humus (pastă de năut), supă cremă sau se poate coace și oferit ca popcorn pentru copii mai mari.

 Soia:

  • cea mai răspândită leguminoasă din lume și unul dintre alimentele cele mai studiate și controversate din ultimii ani, din cauză că o mare producţie este modificată genetic. Se găseşte şi la producători locali iar dacă aveţi încredere în provenienţa ei, o puteţi introduce în alimentaţia celor mici cu moderaţie;
  • merită luată în vedere din cauza conţinutului în toţi aminoacizii esenţiali, lucru destul de rar întâlnit la proteinele de origine vegetală. Astfel, proteinele din soia au o valoarea biologică mare;
  • se poate introduce după vârsta de 10 luni, cu atenţie deoarece este un aliment cu risc alergen crescut.

Iulia Hădărean

Nutriţionist-dietetician

iulia.hadarean@yahoo.com

https://www.facebook.com/IuliaHadareanNutritieSiDietetica

 

 

 

 

>>>
Sitemap