Tag Archives: formule hipoalergenice

Intoleranta la proteinele din laptele de vaca

Ce este intoleranta la proteinele laptelui de vaca?
  • hipersensibilizare de tip imuno-alergic a organismului la proteinele care provin din laptele de vaca;
  • alergia la lapte cum mai este cunoscuta nu este acelasi lucru cu Intoleranta la lactoza(incapacitatea organismului de a digera lactoza-articol detaliat).
De ce apare?
Datorita imaturitatii “fiziologice” a proceselor de aparare de la nivelul tubului digestiv, organismul bebelusului considera “din greseala” ca proteinele provenite din lapte sunt periculoase si astfel lupta impotriva acestora.
Proteinele din laptele de vaca(BETA LACTOGLOBULINA-cea  mai alergenica, ALFALACTALBUMINA, CAZEINA) ajung la nivelul mucoasei intestinale fara a mai fi descompuse si declanseaza o serie de reactii in lant raspunzatoare de modificarile ce apar la acesti bebelusi.
Copilul nu se naste alergic dar devine alergic curand dupa nastere prin “colaborarea” factorilor genetici(predispozanti) cu cei de mediu (alergeni alimentari, fumat pasiv, contact apropiat cu animale de companie, praf de casa, acarieni,etc).

Cand apare?
  • de cele mai multe ori debutul este in primele 3 luni dupa nastere, cu predilectie in prima luna de viata;
  • sunt mai predispusi bebelusii ce provin din familii cu antecedente de boli alergice.

Cum se manifesta ?
Afectarea sanatatii bebelusilor e diferita de la un bebelus la altul, la unii manifestandu-se  doar sub forma unei eruptii la nivelul pielii, asemanatoare cu dermatita atopica(!!! dermatita atopica nu inseamna alergie la proteinele din lapte) pe cand la altii pot exista si afectari din partea tubului digestiv, sistemului respirator, cu afectarea consecutiva a starii generale a bebelusului si cu consecinte negative asupra cresterii si dezvoltarii.
Cele mai frecvente manifestari sunt :
  • eruptiile  cutanate de tipul eczemelor, dermatitei atopice in unele cazuri chiar cu edem al fetei(umflarea fetei, buzelor, ochilor, pleoapelor), foarte rar sub forma socului anafilactic;
  • rinoree(secretii nazale apoase), tuse spastica, seaca, iritativa;
  • anxietate, agitatie(de multe ori puse pe seama colicilor abdominale ceea ce intarzie diagnosticul);
  • modificari ale tranzitului intestinal, indeosebi de tip diareic:scaune frecvente, apoase cu mucus iar uneori chiar cu striuri sangvinolente sau dimpotiva scaune pastoase, abundente cu aspect lucios; toate acestea insotite de colici rebele la tratamentele uzuale, meteorism(burtica marita de volum, cu multe gaze si zgomote intestinale), uneori chiar varsaturi;
  • afectarea cresterii normale:curba ponderala stationara, in cazurile severe descendenta cu aparitia sindromului anemic(facies palid, incercanat, apatie, lipsa poftei de mancare), a edemelor hipoproteice, afectiuni care de cele mai multe ori necesita spitalizare pentru investigatii complexe.

Cum se diagnosticheaza?
  • sunt multe investigatii utilizate in diagnosticul intolerantei la proteinele din laptele de vaca insa nici una nu poate fi considerata sigura in stabilirea acestui diagnostic;
  • cel mai frecvent se efectueaza o hemoleucograma care poate evidentia prezenta anemiei si de asemnea cresterea eozinofilelor; pe langa aceasta se dozeaza imunoglobulinele de tip E(IgE totale) insa nici acestea nu au o specificitate foarte mare, de aceea frecvent se indica dozarea imunoglobulinelor E specifice-IgE specifice(indreptate impotriva diferitelor alimente, in special cele cu potential alergenic cunoscut ) pentru proteinele din laptele de vaca;
  • pe langa investigatiile efectuate din sange sunt si alte examinari utile in diagnostic insa acestea sunt mult mai invazive dar mult mai specifice:biopsia gastrica, intestinala, care necesita efectuarea unei endoscopii digestive superioare sau inferioare dificil de efectuat la copii asa mici(necesita centre specializate si personal calificat);
  • alte teste disponibile sunt cele prin intepatura(skin prick test) sau zgarietura(scroth test) sau testele intradermice (utilizate pentru alergiile cutanate nu pentru cele alimentare); toate aceste teste sunt mai putin utilizate in perioada de sugar;
  • o alta optiune este dozarea calprotectinei(din scaun)- analiza ce reflecta o inflamatie la nivel intestinal si, impreuna cu celelalte investigatii conduce inspre stabilirea diagnosticului de intoleranta la proteinele din lapte; este si un test pe care-l utilizam in dinamica, dupa cel putin 3 luni de restrictie de proteine;
De mare utilitate este insa asa numita proba terapeutica:disparitia simptomatologiei dupa excluderea laptelui de vaca din alimentatia mamei pentru copilasii alaptati sau dupa administrarea formulelor speciale de lapte praf( formule hipoalergenice, HA care contin hidolizate partiale sau totale de proteine).

Cum se trateaza ?
  • este o afectiune care necesita de cele mai multe ori  doar tratament dietetic;
  • rar sunt forme care necesita tratament medicamentos, de obicei cele prezente la copii cu teren atopic si care asociaza si alte manifestari alergice, mai ales din sfera respiratorie. Foarte important este sa nu schimbati formula de lapte praf doar pentru ca dumneavoastra va ganditi ca ar putea fi vorba de aceasta afectiune; e necesar ca bebelusul  sa fie examinat de un medic si acesta sa va recomande formula de lapte potrivita iar apoi masuri suplimentare dupa inceperea diversificarii alimentatiei;
  • pentru copii alaptati este mult mai simplu, mama trebuind doar sa excluda din alimentatia ei laptele de vaca. Nu intrerupeti alaptatul pentru a introduce formule hipoalergenice!!!, alaptarea cat mai indelungata ajuta la cresterea tolerabilitatii acestor proteine in anii ce urmeaza;
  • pentru bebelusii  alimentati artificial se va indica o formula hipoalergenica(HA) cu hidrolizate proteice(partial sau total) in functie de severitatea manifestarilor clinice;
  • laptele de capra, oaie, laptele de orez sau migdale nu sunt recomandate pentru inlocuirea meselor de lapte, cel mult, laptele vegetal poate sa fie folosit ca si ingredient dupa inceperea diversificarii;de asemenea trebuie mare precautie in prescrierea unor  formule ce contin proteine derivate din soia sau din colagen de porc intrucat alergia se poate manifesta si in acest caz;
  • durata dietei este variabila dar intotdeauna obligatoriu se mentine pana la varsta de 1 an; de mentionat ca in etapa de diversificare trebuie maxima prudenta la introducerea oualelor(exclus albusul), sucului de citrice, peste, nuci, arahide.
  • frecvent se asociaza cure prelungite de probiotice; rolul acestora fiind unul de supraprotejare a mucoasei intestinale; din pacate nu toti copiii cu intoleranta la proteine tolereaza aceste probiotice de aceea e necesar un dialog permanent cu medicul curant.

Prognostic :
  • in general este o afectiune care se remite sub tratament dietetic iar toleranta se dobandeste cu varsta, de cele mai multe ori alergia fiind tranzitorie;cei mai multi dintre copii isi pierd acesta sensibilitate la proteine cel mai frecvent intre 1 si 4 ani;dupa varsta de 3 ani, 80 % din simptome dispar dar, alergia la unele alimente(nuci, alune, peste ) poate persista toata viata;
  • afectiunea necesita un diagnostic precoce, o urmarire atenta cu implicarea in echipa a pediatrului, alergologului si uneori chiar a gastroenterologului.

Recomandari ale Societatii Europene de Gastroeneterologie si Nutritie Pediatrica:
  • alaptarea exclusiva  pana la varsta de 6 luni cu excluderea din alimentatia mamei a laptelui de vaca; alaptarea se va continua cat mai mult timp dupa inceperea diversificarii, rolul protector al laptelui de mama fiind esential;
  • introducerea formulelor hipoalergenice la copiii diagnosticati, recomandandu-se formulele complet hidrolizate initial iar apoi in functie de evolutie formulele partial hidrolizate;
  • evitarea laptelui de oaie, capra deoarece exista o similitudine ridicata intre laptele de vaca si cel de oaie sau capra(in ceea ce priveste structura proteinelor din compozitie);
Prevenire:
  • identificarea bebelusilor cu risc:copii proveniti din parinti atopici(cu diverse alergii, astm bronsic) sau care au frati cu astfel de probleme;
  • dozarea IgE din cordonul ombilical in cazul prezentei antecedentelor familiale, ceea ce permite instituirea precoce a tratamentului dietetic; daca unul dintre parinti are manifestari alergice, riscul ca si bebelusul sa fie afectat este de 25 -35 % iar daca ambii parinti sunt afectati, creste la 40 -60%;
  • alimentatie exclusiva la san pana la varsta de  6 luni cu dieta restrictiva a mamei pentru laptele de vaca, ou, alune, peste;
  • introducerea tardiva a alimentatiei solide(dupa varsta de 6 luni), asteptandu-se astfel maturarea sistemului imun.
>>>
Sitemap