Tag Archives: epilepsie

CONVULSIILE FEBRILE

Am abordat acest subiect deoarece reprezinta una din cele mai mari temeri ale mamicilor, anxietatea exacerbandu-se de fiecare data cand copilasul face febra. De la inceput trebuie stabilita o distinctie clara  intre convulsiile febrile si epilepsie; dintre copii cu convulsii febrile un procent cuprins intre 2 si 5 % vor putea dezvolta in viitor epilepie ( convulsii in absenta febrei ). Desi aceste convulsii sunt extrem de impresionante pentru anturaj, din punct de vedere medical sunt ” inofensive”, unii autori cataloganudu-le chiar ” banale”.

Ce sunt convulsiile?

Sunt niste miscari necoordonate ale corpului care in cazul convulsiilor febrile sunt determinate de un dezechilibru intre procesele de excitatie / inhibitie de la nivel cerebral, dezechilibru favorizat de imaturitatea sistemului nervos central care nu e capabil sa raspunda la cresterea temperaturii corpului determinand scaderea ” pragului convulsivant” cu aparitia acestor crize tonico – clonice generalizate (aspectul cel mai frecvent intalnit).
Care sunt cauzele febrei?


1. Frecvente :
  • rinofaringite
  • amigdalite, faringite acute
  • otite
  • adenoidite acute
2. Rare :
  • infectii digestive – determinate de Shigella, Campylobacter
  • boli eruptive – varicela, rubeola, rujeola
  • roseola infantum
  • infectii urinare
  • febra post vaccinare


Convulsiile care apar atunci cand este vorba de o infectie la nivelul sistemului nervos central ( meningita, encefalita) sunt determinate de ” leziunile” ( infectia) ce apar la nivel cerebral secundare infectiei.
Cand se manifesta?
  • in intervalul de varsta cuprins intre 6 luni si 5 ani , fiind foarte rare in afara acestui interval, cu o incidenta maxima intre 12 – 18 luni. Raportat la populatia generala, incidenta este variabila, in functie de studiile citate, aceasta fiind cuprinsa in intervalul  2 pana la 5% din populatia generala. Sunt foarte rare dupa varsta de 5 ani datorita pe de o parte maturarii sistemului nervos iar pe de alta parte scaderii dramatice a infectiilor prin consolidarea imunitatii.
  • in general apar la temperaturi ce depasesc 38,5 C dar s-au inregistrat si la temperaturi sub 38 C ( cel mai frecvent in cadrul febrei ce insoteste infectiile virale determinate de virusul gripal A, adenovirusuri sau virusurile paragripale) ;
  • de obicei apar in primele ore dupa cresterea temperaturii si se pot repeta in cadrul aceluiasi episod febril (convulsii complexe) sau cu ocazia altei infectii ce evolueaza cu cresteri ale temperaturii (recidive)
  • sunt  mai frecvente la copii ai caror parinti au avut convulsii febrile, reflectand astfel existenta unei imporatante componente genetice ( risc de pana la 50% de a prezenta convulsii febrile daca unul dintre parinti sau un frate/sora a prezentat convulsii)
Foarte important este excluderea unei infectii la nivelul sistemului nervos de tipul MENINGITEI sau ENCEFALITEI, in aceste cazuri, nemaifiind vorba de convulsii febrile; de asemenea convulsiile ce apar la copilasii cu probleme neurologice ( de tipul encefalopatiei hipoxic ischemice, paralizii cerebrale, retard psiho-motor, etc) nu se diagnosticheaza ca si convulsii febrile, cauza acestora fiind mult mai complexa.
Cum se manifesta?
– sunt miscari necoordonate, spastice ( asemanatoare unor tremuraturi), copilul fiind foarte incordat
si incosntient; ( copilul pare ca se zbate ritmic, fiind foarte incordat)
ochii sunt mariti, ficsi, uneori ” dati peste cap” sau pot prezenta miscari ritmice foarte rapide

– pot sa apara pierderi involuntare de urina sau materii fecale ( mai greu de cuantificat la sugari)
cianoza peri-oro-nazala ( copilul se invineteste); alteori este foarte palid sau fata este rosie/vanata ( facies vultuos)
diminuarea sau chiar oprirea respiratiilor
-dupa terminarea episoului somnolenta, iritabilitate, amnezie retrograda (nu-si aminteste ce s-a intamplat)
In desfasurarea unei crize convulsive se descriu 3 etape:
1. faza preconvulsiva
– nu este obligatorie
– copilul poate fi anxios, agitat sau poate prezenta halucinatii auditive, vizuale
2. criza propiru – zisa
- exista o rigiditate accentuata cu capul in extensie (dat pe spate), cu gurita inclestata, manutele sunt contractate iar picoarele sunt in exetensie (intinse) , faza ce dureaza cateva secunde pana la maxim 1 minut, urmata de perioada cea mai dramatica in care intreaga musculatura prezinta contractii foarte rapide (tremuraturi), ochii au miscari ritmice sau dimpotriva sunt imobili, la nivelul fetei exista grimase iar respiratia este neregulata (uneori chiar se poate opri), toate aceste manifestari avand o durata variabila de la 1-2 minute pana la 10-15 minute, uneori chiar mai mult, urmate fiind de o stare de relaxare generalizata ( hipotonie) in care copilul este foarte ” moale”
3. Faza postconvulsiva : somnolenta, iritabilitate cu amnezie completa (nu stie ce s-a intamplat)
De cele mai multe ori durata este de ordinul minutelor, cu revenire spontana insa, cu toate acestea trebuie neaparat sa solicitati un consult medical de specialitate, medicul trebuind in primul rand sa excluda o eventuala meningita/encefalita ( boli severe, amenintatoare de viata), ulterior sa stabileasca un diagnostic si eventual un tratament si, foarte important sa va ” invete” cum sa procedati pe viitor in cazul aparitiei febrei.
In ceea ce priveste modul de manifestare, durata si prognosticul, convulsiile febrile pot fi subimpartite in doua categorii :
A. Simple :
– o criza generalizata (tonico-clonica, tonica sau clonica)
durata scurta (in medie 2-3 minute, niciodata peste 15 minute)
– exista un singur episod in decursul a 24 de ore
- fara modificari post convulsii
B. Complexe :
– durata ce depaseste 15 minute
se repeta in decursul a 24 de ore
– exista modificari neurologice dupa terminarea crizei
Cum se diagnosticheaza ?
Foarte rar aceste infectii se produc in cabinetul medicului sau la spital avand in vedere ca de obicei apar in primele ore ale febrei cand parintii nu apuca inca sa se adreseze medicului, de aceea de cele mai multe ori diagnosticul este unul retrospectiv bazat pe descrierea episodului de catre parintii (anamneza) .Luand in considerarea caracterul dramatic al convulsiilor, de multe ori parintii nu vor fi capabili sa ofere foarte multe date, referitor la durata convulsiilor, la masurile pe care acestia le-au luat la domiciliu. Stiu ca este foarte greu dar, incercati sa va pastrati cat se poate calmul si, daca se produce un asemenea episod trebuie sa luati unele masuri de prim ajutor si sa solicitati ambulanta. Pana la venirea ambulantei de obicei lucrurile se calmeaza, convulsia se termina, de aceea este importanta atitudinea dumneavoastra .
Astfel, ce trebuie sa faceti?
- sa va asigurati ca, copilul nu este in pericol sa se loveasca in timpul convulsiilor – ideal ar fi sa-l asezati pe   podea, ferit de contactul cu obiecte dure ( gen mobilier)
- sa-l intoarceti intr-o parte pentru a preveni sufocarea ( prin blocarea cailor respiratorii de catre baza limbii)
- nu-i administrati apa, mancare sau medicamente….nu este constient si exista riscul sufocarii
- nu-l scuturati, nu-l loviti, nu-l strigati
- daca se invineteste (in special la nivelul buzelor) solicitati un consult medical de urgenta si incercati sa-i aplicati manevre de resuscitare (respiratie gura la gura).
- daca este vorba de primul episod, adresati-va unui medic de specialitate; subliniez inca o data necesitatea unui consult medical. chiar daca episodul a trecut si, teoretic stiti ce trebuie sa faceti. Medicul este singurul in masura sa stabileasca diagnosticul si sa va recomande tratament.
In cazul convulsiilor febrile se fac investigatii pentru a stabili diagnosticul afectiunii care a declansat febra. EEG-ul (electoencefalograma) nu aduce informatii suplimentare chiar daca poate prezenta modificari in general in primele zile dupa convulsii; aceste modificari nu au valoare predictiva in ceea ce priveste evolutia (nu pot prezice daca astfel de episoade se vor repeta).
Dupa consult, medicul va stabili tratamentul care in general se adreseaza FEBREI si eventual afectiunii care a declansat febra (daca este vorba de o infectie bacteriana va indica un tratament antibiotic). Febra se trateaza cu antitermice, de mare utilitate fiind asocierea PARACETAMOL/IBUPROFEN (sirop, supozitor)  Nu administrati ASPIRINA copiilor sub 12 ani.
( pentru mai multe detalii Ce trebuie sa stiti despre febra).
Pentru tratamentul convulsiei febrile se indica DIAZEPAM ( intrarectal) – DESITIN sau in caz de esec ( convulsii complexe) se administreaza intravenos sub supraveghere in spital.
Care este riscul de recurenta ?
  • 60-70% din copiii care au prezentat o convulsie febrila nu vor mai avea asemenea manifestari
  • 30-40% vor prezenta recidive in general in primul an de la primul episod
Factori de risc pentru recurenta:
varsta la primul episod ( cu cat varsta este mai mica, in general sub 1 an cu atat riscul este mai mare)
- antecedente familiale de convulsii febrile ( parintii, frati, surori) - risc de 2 ori mai mare
- valoarea temperaturii la care a aparut prima criza – cu cat aceasta este mai redusa cu atat riscul este mai mare
- durata redusa intre debutul febrei si aparitia manifestarilor convulsive
- prezenta convulsiilor complexe
- boli asociate ale copilului – anomalii ale dezvoltarii neurologice
- antecedente familiale de epilepsie
Prevenirea recidivelor
Exista asa numita profilaxie intermitenta care se adreseaza episodelor febrile si consta in tratamentul promt al oricarei ascensionari termice, alaturi de profilaxia continua care in general se adreseaza celor cu factori de risc pentru a dezvolta epilepsie.
  • profilaxia intermitenta : – orice episod febril trebuie tratat cu maxima atentie respectand cu strictete indicatiile medicului; de cele mai multe ori, acesta va va recomanda sa aveti la domiciliu antitermice si Diazepam intrarectal ( Desitin) pe care sa-l administrati atunci cand temperatura nu poate fi controlata cu scopul de a preveni repetarea convulsiilor.
  • profilaxia continua – se adreseaza celor cu : – convulsii complexe , deficiente neurologice asociate sau celor ce au in familie epilepsie si consta in administrarea continua, in general pe o perioada de 1-2 ani de Fenobarbital sau Acid valproic ( Depakine, Orfiril, etc); aceasta medicatie continua este recomandata de obieci de catre medicul neurolog pediatru in urma unor evaluari complexe si datorita efectelor secundare ale tratamentului continuu necesita evaluari trimestriale.
Care sunt factorii de risc pentru epilepsie?
Riscul de epilepsie dupa un episod de convulsii febrile este in medie de 2-5% fiind profund influentat de caracterul convulsiilor ( simple/complexe), de antecedentele de epilepsie in familie si de eventualele anomalii neurologice asociate.
Concluzionand, pot spune ca aceste convulsii febrile sunt manifestari relativ frecvente care trebuiesc tratate cu promptitudine si care chiar daca sunt foarte dramatice pentru anturaj, nu au o semnificatie deosebita asupra dezvoltarii ulterioare a copilului, studiile efectuate in acest sens demonstrand ca nu se asociaza cu retard mental sau neurologic daca survin la un copil anterior sanatos.
Este important sa stiti despre existenta lor, despre ceea ce trebuie sa faceti in momentul aparitiei lor si despre modalitatile de prevenire, respectiv tratament.

>>>
Sitemap