Tag Archives: alimentatie copii mici

ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)

Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului din lunile 11-12, fiind considerata  o “trecere” catre alimentatia adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei temporare.

Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai redus. In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12 cm pe an; pentru o crestere armonioasa  fiind nevoie in continuare de o alimentatie diversificata care sa includa toate principiile nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata  reprezinta  o  “fundatie” durabila pentru deprinderea  unor obiceiuri alimentare sanatoase  si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani(uneori, mult mai devreme), parintii nu mai acorda o asa mare importanta nutritiei, iar  pana la aparitia problemelor de greutate, a diferitelor carente si tulburari digestive mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance sanatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.

Dupa varsta de 1 an se modifica si comportamentul copilasului la masa, fiind mult mai activi si mai curiosi de explorare, isi pierd repede rabdarea la masa, accepta cantitati mici de alimente, doar cat sa-si potoleasca foamea, fara sa apara senzatia de satietate; e important sa gestionati corect aceste situatii, sa evitati mancatul la televizor sau stiu eu, in fata calculatorului/tabletei, sa gasiti solutii pentru a evita mesele fractionate(din ora in ora spre exemplu).

In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi (de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in medie de 100 ml/kgcorp/zi.  Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile ; atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta “curba” corespunzatoare varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l “indopati” cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de mancare. La modul orientativ, portia unui copil mic(1-3 ani) reprezinta un sfert din cea a unui adult.

Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide(hidrati de carbon) si Lipide( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre(articol detaliat), Vitamine(articol detaliat) si Minerale. Nu exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice(numarul de calorii) fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata fiecarui copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in permanenta de ceva ” nou”.

Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta evitand atat carentele cat si excesul.

1. PROTEINELE

  • rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;
  • ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand 4,1 kcal;
  • in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram,  jumatate de origine animala, jumatate provenind din vegetale(cereale, legume, fructe,seminte, fructele oleaginoase-nuci,alune,migadale, caju,etc);
  • prin “decompunere” in organism elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia, 8 fiind esentiali (adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct din alimentatie);
  • cele cu valoare biologica mare(“de calitate”) sunt proteinele de origine animala(lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor;

a)carnea:

  • pui,gaina, curcan, peste, vita,iepure, ficat de pui/curcan – 40-60 g zilnic;
  • poate fi oferita la masa de pranz sau cina(daca este refuzata  poate fi “camuflata” sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);
  • carnea de porc,oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile si conservele de tip pate!!!!

b)ouale:

  • alimente indispensabile in regimul unui copil(recomandabil de 3-4 ori /saptamana), de  gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic(dupa varsta de 1 an se poate oferi “ou moale”-timpul corect de gatire 4 minute si jumatate);pot fi oferite si oua de prepelita insa nu se recomanda ca acestea sa fie consumate crude(“celebrele” cure de imunizare);
  • dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii) si albusul de ou; se admite totusi introducerea acestuia dupa varsta de 10 luni cu conditia ca pana la acea varsta sa nu fi existat reactii alergice de niciun fel.

c)lactatele:

  • laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa depaseasca 400-500 ml/zi ; se recomanda in continuare formulele de lapte praf adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici organismului;la cei alaptati se continua alaptarea, calitatile laptelui de mama raman aceleasi si dupa varsta de 1 an;

  • iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca,capra, urda, riccota, mozarella(bulgari), smantana,unt (consumat ca atare nu prajit);
  • se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata (le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi);

150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci

branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!

2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

  • au un important rol energetic si structural (creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din cereale (grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi(ideal ar fi sa lipseasca)
  •  ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;
  • in medie sunt necesare 10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta(mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale, legume, fructe;
  • painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala  in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grisul, pastele(mai ales cele integrale), porumbul, meiul,ovazul, orzul, tapioca; de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai consistenta;o optiune sunt si pseudocerealele care au in compozitie si o cantitate mare de protine si alti nutrienti benefici organismului(hrisca, quinoua, amaranth); pentru produsele in comert, cititi cu mare atentie eticheta, sunt multe sortimente care contin cantitati foarte mari de zahar;
  • cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie piticului pana la masa de pranz; de asemenea este benefic adaosul  de seminte(in, chia, canepa, dovleac crud, etc), la piureul de fructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari (iaurt, branza de vaci);
  • dulciurile (ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar;  in general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe , cozonac, branzoici, etc(pentru a evita in continua zaharul, la prepararea acestora pot fi folosite alternative:sirop de arar, agave, stevie). ciocolata nu trebuie administrata sub varsta de 3 ani.
  • fructe: – in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor (alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete (piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte, prajituri.


  • legumele : – preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate

3. LIPIDELE (grasimile):

  • foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai ales in  maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor vitamine (vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal;
  • trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica
  • exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate

a)grasimile saturate:

  • provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;
  • se  recomanda indepartarea grasimii vizibile(slanina), respectiv a grasimii subcutanate(pielea) de la carnea de pasare;
  • laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu/ridicat in grasimi, niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
  • untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D  insa consumat ca atare(pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la prajeli.

Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.

b)grasimile mononesaturate:

  • uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali (acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie ); uleiul de rapita este o optiune continand acizi omega in proportii ideale pentru nevoile organismului;

c)grasimile polinesaturate:

  • pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras(somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine (D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
  • uleiul de floarea soarelui – poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;

Mezelurile,(articol detaliat), afumaturile, carnea tocata, branza topita, margarina, produsele de patiserie( mai ales foietaje) nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3 ani, fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe.

Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale(mic dejun20-25 %, gustarea 110-15%, pranzul30% , gustarea 210-15%, cina 20-25% care trebuie  sa includa toate cele 5 grupe de alimente:

  • grupa I : lactate – pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi (untul, smantana, iaurtul, etc);
  • grupa II: carne, peste, organe, oua – furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale;
  • grupa III:grasimi de origine animala(carne, peste, unt,etc) si vegetala(ulei masline, floarea soarelui,rapita) necesare pentru aportul de acizi grasi;
  • grupa IV:cereale(grau, secara, porumb, orz, ovaz,etc) pentru aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare;
  • grupaV: fructele(100-150 g/zi) si legumele(200-300 g/zi):crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi “camuflate” sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.

Ideal ar fi ca toate  aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti mancarea…aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance singuri(chiar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri, plansete si multa truda din partea dumneavoastra.

La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa, apetitul si preferintele lui vor determina consumul zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de tipul “soldateilor”, experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.

Dintre alimentele interzise bebelusului (articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati progresiv crescande : sarea ( 1 g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3 ani), zaharul (maxim 10 g/zi- ideal sa lipseasca), albusul de ou, mierea de albine(la micul dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului), fructele de padure (cu precautie la cei cu antecedente alergice).

In schimb ramane o interdictie clara pentru:

  • mezeluri, conserve de carne, peste, pate
  • carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
  • margarina
  • ciocolata
  • condimente de tipul vegeta
  • laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)

Practic(cateva exemple):

a)mic dejun :

  • 200-250 ml lapte( formula adaptata varstei sau lapte de mama) eventual cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa;
  •  lapte cu cereale(ideal brute);
  • 200-250 ml lapte(formula sau lapte de mama)+ omleta (dintr-un ou) + o felie paine, bucatel de legume crude;

b)gustarea 1:

  • fructe proaspete(100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu seminte, cereale; nu se recomanda sucurile de fructe intre mese;
  • iaurt natural (100-150 g) cu fructe, cereale, seminte adaugate;
  •  branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

c)pranz:

  • supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) – 100-150ml;nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii suplimentare si va duce la refuzul piureului;
  • carne( pui,gaina, curcan ,iepure vita, peste, ficat) – 40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) – 100 g ; pot fi servite alaturi si bucatele de legume crude:rosie, castravete, ardei gras pentru a incuraja si consumul de legume crude;
  • desert (optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.

gustarea 2:

  • fructe proaspete (100-150 g) – feliute sau piure de fructe cu cereale/seminte;
  • iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
  • branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

cina:

  • mamaliga cu branza si smantana – 100-120 g + lapte 200ml
  • budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte
  • cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte

Cele mai frecvente greseli:

  • excesul de lapte(peste 700ml pe zi este considerat exces, dezavantajul major fiind refuzul altor alimente, necesarul de calorii fiind acoperit insa din punct de vedere calitativ nu sunt asigurati nutrientii necesari);
  • abandonarea produselor proaspete;
  • excesul de proteine(printr-un consum exagerat de carne) si glucide(in special bauturile dulci:carbogasoase/necarbogasoase);
  • rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora intre mese;
  • folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de mici;
  • impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici);

Sfaturi practice:

  • respectati orarul meselor;
  • mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);
  • portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;
  • nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese  si nici rontaieli pana la masa urmatoare;
  • vorbiti-i despre mancare, in functie de varsta, implicati-l in alegerea meniului, dati-i “atentie” cand mergeti la cumparaturi, implicati-l in preprarea/servirea mesei;
  • oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.

>>>
Sitemap