Mononucleoza infectioasa(MNI) sau “boala sarutului” este o boala infectioasa, virala, cu evolutie autolimitanta  care apare in special in adolescenta si la adultul tanar. Totusi, avand in vedere modalitatea de transmitere(prin intermediul salivei) apare si la varstele mai mici, in special la copilasii din crese si gradinite dar, in cazul lor, de cele mai multe ori simptomele lipsesc sau se incadreaza in cadrul unei infectii respiratorii obisnuite(rinofaringita acuta, angina acuta) astfel incat frecvent nu se stabileste diagnosticul de mononucleoza. Acesta este si motivul pentru care peste 90% din populatie prezinta anticorpi impotriva acestui virus fara ca la un moment dat sa fi fost diagnosticati cu mononucleoza infectioasa.

De cine este produsa si cum se transmite?

  • virusul implicat apartine familiei virusurilor herpetice si se numeste EPSTEIN-BARR(VEB); este universal raspandit, cu o frecventa mai ridicata in tarile slab dezvoltate;
  • izvorul de infectie este exclusiv uman, reprezentat de pacientii cu infectie manifesta sau inaparenta; prin studii s-a stabilit ca transmiterea virusului dupa infectare se poate intinde chiar si pe parcursul unui an;
  • transmiterea este prin intermediul salivei dar si aerogen sau prin intermediul suprafetelor contaminate(ex: jucarii, tacamuri); de asemenea prin transfuzii de sange sau manevre invazive, precum si pe cale sexuala;exista si posibilitatea transimiterii transplacentare daca infectia mamei se produce in timpul sarcinii;
  • incubatia(durata dintre momentul infectarii si aparitia simptomelor) este variabila intre 10-14 zile si chiar 6 saptamani;
  • receptivitatea este generala iar imunitatea durabila;

Cum se manifesta?

a)Debut:

  • cel mai frecvent insidios cu oboseala, astenie, dureri musculare, scaderea poftei de mancare, dureri de cap;
  • febra, frison(mai rare la debut dar totusi pot sa apara);
  • dureri de gat;

b)Perioada de stare:

Cele trei semne majore ale infectiei sunt reprezentate de Febra, Dureri de gat si Adenopatie(cresterea in dimensiuni a ganglionilor, in special cei de la nivelul gatului). Durata este variabila, in medie 1-2 saptamani. Tabloul complet cuprinde:

  • persistenta febrei cateva zile, uneori cu valori crescute, existand pericolul convulsiilor febrile;
  • transpiratii, frison;
  • adenopatie: cresterea in dimensiuni a ganglionilor, in special a  celor cervicali posteriori(in spatele gatului) si laterocervicali(de o parte si de alta a gatului); cresterea in dimensiuni a ganglionilor poate fi generalizata, cuprinzand toate grupele ganglionare; dimensiunea acestora este variabila, de la 1cm pana la dimensiuni impresionante(cat o nuca) care alerteaza parintii; sunt fermi, mobili si foarte sensibili la atingere; persista un timp variabil, de la cateva zile pana la cateva saptamani;

  • angina(rosu in gat): amigdalele sunt marite de volum, intens congestionate(rosii), uneori cu depozite albicioase; la nivelul palatului(cerul gurii) pot sa apara puncte hemoragice(pichete); este prezenta sensibilitate si de aici refuzul alimentatiei, in special a celei solide;la copilasii mici, refuzul alimentatiei coroborat cu febra poate conduce la deshidratare;

  • dureri abdominale: acestea apar secundar inflamarii ganglionilor mezenterici(de la nivel intestinal)-limfadenita mezenterica, dar pot fi determinate si de distensia splinei dar si de o hepatita asociata;
  • hepatomegalia(cresterea in dimensiuni a ficatului): apare in medie la 30-40% din pacienti iar in peste 80% din cazuri pot exista modificari ale analizelor hepatice(cresterea transaminazelor, a bilirubinei care poate duce chiar la aparitia icterului);in general apare la 1-2 saptamani de la debut;
  • splenomegalia(cresterea in dimensiuni a splinei): apare la aproximativ jumatate din cazuri si poate fi raspunzatoare de dureri abdominale, prin distensia capsulei ce protejeaza splina;fiind un organ “plin” cu sange, este foarte sensibil la traumatisme, uneori putandu-se ajunge la ruptura de splina(urgenta majora);
  • eruptie cutanata: este un semn inconstant si nu este foarte bine definita ca si aspect; apare frecvent dupa administrarea eronata de antibiotice de tipul ampicilinei;

c)Perioada de convalescenta:

  • febra remite in cateva zile, rar persista 1-2 saptamani;
  • se amelioreaza durerile de gat;
  • poate persista oboseala, durerile musculare sau cele articulare, afectarea hepatica si/sau splenica.
  • vindecarea clinica(absenta simptomatologiei) survine in marea majoritate a cazurilor in 3-4 saptamani.

Cum se diagnosticheaza?

Suspiciunea se ridica pe baza prezentei febrei, durerilor de gat si a inflamarii ganglionilor; la acestea se adauga eventual afectarea hepatica si/sau splenica(prin palparea abdomenului se constata cresterea in dimensiuni a ficatului si/sau splinei).

Infectia trebuie confirmata prin efectuarea de analize de laborator:

  • hemoleucograma: cresterea numarului total de leucocite, cu predominanta limfocitelor si monocitelor; poate sa apara in grad variabil scaderea hemoglobinei(anemie) sau a numarului de trombocite;
  • cresterea transaminazelor(ASAT/ALAT) care indica afectarea hepatica;
  • cresterea bilirubinei secundar de asemenea afectarii hepatice;
  • diagnosticul de certitudine este insa stabilit prin determinarea anticorpilor impotriva virusului; in primele saptamani apare o crestere a anticorpilor ce indica infectia acuta(IgM); in timp acestia vor scadea si pana la urma vor deveni negativi insa vor creste anticorpii ce atesta trecerea prin infectie(IgG) care persista toata viata;
  • uneori sunt necesare si alte testari suplimentare, in functie de severitatea infectiei( VSH si PCR daca se suspicioneaza o suprainfectie bacteriana, secretie faringiana, ecografie abdominala, testari serologice pentru alte infectii hepatice: virusul A,B,C, virusul CMV, etc).

Ce complicatii pot sa apara?

In general evolutia este buna, autolimitanta.Mai ales la varstele mici(sub 5 ani) evolutia este una usoara, de cele mai multe ori trecand nediagnosticata.

In sub 5% din cazuri pot sa apara complicatii:

  • afectare hematologica: scaderea numarului de trombocite sau chiar purpura trombocitopenica, anemie hemolitica;
  • hepatita;
  • obstructia severa a cailor aeriene in situatiile in care este vorba despre o crestere marcata in dimensiuni a amigdalelor;
  • suprainfectii bacteriene: apar pe fondul imunitatii scazute, secundar infectiei virale: otite, sinuzite, amigdalite pultacee,pneumonii;
  • afectare neurologica: meningite, encefalite,paralizie de nervi craniei(nervul facial in special)etc;
  • ruptura splenica(foarte rar);
  • miocardita, pericardita prin inflamarea foitelor ce invelesc inima;
  • conjunctivite, hemoragii conjunctivale;
  • orhita;

Dupa trecerea prin infectie, ramane un procent redus de celule infectate latent care pot fi controlate cu usurinta de catre un organism cu imunitate indemna. Daca pe parcurs apar deficiente in mecanismele de aparare, numarul acestor celule infectate poate creste semnificativ.

Sunt situatii cand, datorita unei predispozitii genetice(legata de cromozomul X) nu se dezvolta un raspuns imun normal dupa o prima infectie. In aceste situatii poate sa apara un raspuns proliferativ(inmultire exagerata si necontrolata) cu aparitia unui limfom malign de tip Burkitt(o forma de cancer).

Cum se trateaza?

Fiind o infectie virala, tratamentul este orientat impotriva simptomelor si nu impotriva cauzei. Tratamentul antiviral se recomanda in cazuri exceptionale, in formele cronice de boala.

Diagnosticul si tratamentul trebuie stabilite de medicul pediatru si/sau infectionist care vor urmari evolutia permanent de la diagnosticare pana la vindecare.

In general tratamentul se face la domiciliu insa sunt situatii care necesita internarea; asadar daca medicul recomanda spitalizare, nu refuzati internarea.

In principiu se recomanda:

a) Regim igieno-dietetic:

  • este esential in orice infectie virala;
  • izolare la domiciliu si repaus la pat pentru 7-14 zile, in functie de severitatea infectiei;
  • consum crescut de lichide;
  • regim alimentar avand in vedere afectarea hepatica care poate fi extins 3-6 luni in functie de severitate:evitarea excesului de grasimi, dulciuri; se evita prajelile, afumaturile, mezelurile, maioneza,etc;
  • temperatura ambientala optima cu o umiditate corespunzatoare;

b) Tratamentul simptomelor:

  • antitermice: mai ales in primele zile cand este prezenta febra; se pot utiliza preparate pe baza de paracetamol,ibuprofen in dozele recomandate de medic;(detalii despre tratamentul febrei gasiti aici)
  • antiinflamataoare: din categoria ibuprofenului dar si corticoterapie, in functie de severitate;
  • hepatoprotectoare: Liv-52, Silimarina, etc;

c)Tratament adjuvant:

  • suplimente alimentare: vitamina C, A,E, zinc, seleniu, avand in vedere afectarea globala a sistemului imunitar;
  • tratament substitutiv cu fier daca analizele evidentiaza prezenta anemiei;
  • pre/probiotice: pentru a creste capacitatea de aparare la nivel intestinal;

d) Tratamentul complicatiilor:

  • antibiotice in cazul unei suprainfectari bacteriene;
  • tratament specific fiecarei complicatii in parte;

In toate cazurile de mononucleoza se recomanda evitarea efortului fizic, cel putin pe o perioada de 1 luna; mai ales in cazul copiilor, este foarte importanta aceasta restrictie, deoarece traumatisme minore(joaca) pot duce la ruptura splinei. Pentru cei din colectvitati(crese,gradinite, scoli) trebuie precizat personalului acest aspect pentru a acorda o atentie sporita in evitarea micilor accidente. Copilasii care fac sport de performanta pot relua activitatea fizica dupa un examen complet si cu avizul pediatrului, infectionistului sau medicului sportiv.

Cum putem preveni?

Nu exista vaccin impotriva virusului Epstein-Barr, singurele masuri de prevenire sunt cele legate de igiena:

  • spalare frecventa pe maini cu apa calda si sapun;
  • evitarea locurilor aglomerate si a spatiilor inchise;
  • curatarea si dezinfectarea periodica a jucariilor, mai ales a celor din crese si gradinite sau din locatiile publice;
  • evitarea folosirii in comun a obiectelor personale(tacamuri, cani, periute de dinti, prosoape, etc);

Piciul care mi-a inspirat articolul…Sa fii sanatos, dragule!